Rata inflației – Cel mai mare nivel din ultimii 19 ani

Rata inflației a crescut și în luna septembrie și a încheiat trimestrul al treilea peste prognoza Băncii Naționale a României. Conform datelor Institutului Național de Statistică, în septembrie rata anuală a inflației a fost de  15,88%, față de 115,32%  în august. Este cel mai mare nivel din ultimii 19 ani.

Alimentele s-au scumpit în septembrie față de august cu 1,7%, mărfurile nealimentare, cu 1,3%, iar serviciile, cu 0,7%. Energia electrică s-a scumpit în septembrie față de august cu 7,4%. Cartofii s-au scumpit cu 10%, fasolea cu 3,8%, brânza cu 3,7%, untul cu 4,2%, zahărul cu 15,3%. Singurele produse care s-au ieftinit în septembrie au fost fructele proaspete, cu 4,3%..

Față de septembrie 2021, prețurile alimentelor au crescut cu 19,1%, cele ale produselor nealimentare, cu 16,6%, în timp ce serviciile s-au scumpit cu 8%. Energia electrică s-a scumpit cu 24,9%, gazele cu 70%, energia termică cu 22%, biletele pentru transportul aerian cu 34%, biletele de CFR cu 10%,

Săptămâna trecută, purtătorul de cuvânt al BNR, Dan Suciu, a afirmat că ”depindem de evoluţia preţurilor la energie”. ”Ce-i drept, carburanţii n-au mai contribuit la creşterea inflaţiei. Dar am văzut cu toţii întreaga epopee europeană la preţurile la energie, cu implicaţii locale evidente. Această epopee a evoluat altfel, într-un scenariu mai pesimist. Am văzut, de altfel, şi pe piaţa locală o creştere spectaculoasă a preţurilor la energie cu impact pe toată producţia industrială. Iar acest transfer de la energie pe alimentele procesate a fost principalul determinant al trendului ascendent inflaţiei din ultima perioadă”.

Banca Națională a României se așteapta ca inflația să fie de 15,1% la finele lunii septembrie, apoi să coboare la 13,9% la finele lunii decembrie, conform raportului trimestrial din august.

La ședința de politică monetară din 5 octombrie, BNR arăta că se așteaptă la o inflație în creștere spre finele anului, sub impactul șocurilor pe partea ofertei, ”dar într-un ritm vizibil încetinit”. Deteriorarea inflației este pusă de BNR pe seama scumpirii în continuare a gazelor și energiei electrice, inclusiv ca urmare a modificării scheme de compensare și plafonare, și a scumpirii mărfurilor agroalimentare, inclusiv ca urmare a creșterii cotațiilor internaționale și secetei din această vară. BNR a livrat, astfel, o creștere a ratei cheie de 0,75 puncte procentuale (peste așteptările pieței, care vedea un avans de 0,5 pp) și a ajuns cu rata cheie la 6,25% pe an și cu rata Lombard, la care finanțează efectiv băncile, la 7,25%.

Întrebat dacă inflaţia ar putea ajunge la 20% anul acesta, directorul de comunicare al BNR a răspuns: ”Nu avem semnale, dacă nu se întâmplă o catastrofă. Din păcate, putem să vedem şi catastrofe în perioada imediat următoare dacă ne uităm un pic mai la est. (…) Nu, nu vedem inflaţia să crească atât de puternic. Ce urmează acum, dacă vom mai avea uşoare creşteri, ele sunt în jurul valorii actuale, nu foarte depărtate de valoarea de 15% pe care o avem acum. (…) O intervenţie în piaţă s-a dovedit foarte utilă: compensare cu plafonare dacă am făcut în România – şi alte ţări au făcut exerciţii similare. Din perspectiva reducerii inflaţiei, preocuparea principală a băncii centrale a fost o soluţie. Altfel, am fi avut inflaţia de peste 20% pe care aţi evocat-o dvs. Fără această compensare/plafonare, inflaţia ar fi depăşit acest procent”, a mai spus purtătorul de cuvânt al BNR.