Ratele la bancă, în caz de boală. Ce variante au împrumutații și ce riscă cei care nu mai plătesc

După 90 de zile de întârziere, un credit poate ajunge să fie considerat neperformant, iar datoria poate duce la executare silită, care poate viza chiar și o locuință neipotecată.

O problemă de sănătate care îi împiedică pe oameni să mai muncească le poate diminua veniturile și le poate face dificilă achitarea ratelor la bancă. Pentru Digi24.ro, avocatul Bogdan Pițigoi a detaliat variantele pe care le au cei aflați în această situație, de la asigurarea atașată creditului până la renegocierea cu banca, dar și ce riscă dacă nu își mai onorează obligațiile de plată.

Trei factori care decid soluția

Variantele disponibile nu sunt aceleași pentru toți împrumutații. Ele depind, potrivit avocatului, de clauzele din contractul de credit, de riscurile pe care le include asigurarea și de faptul că există sau nu restanțe.

Asigurarea, prima verificare

Primul lucru pe care ar trebui să îl facă o persoană care nu mai poate munci este să afle dacă are, pe lângă credit, o asigurare care să preia ratele, explică Pițigoi. Pentru a lămuri ce riscuri sunt acoperite și în ce condiții se acordă protecția financiară, e nevoie de o discuție atât cu banca, cât și cu asigurătorul.

Dacă polița o prevede, ratele pot fi preluate de asigurare pentru un interval determinat, de pildă când împrumutatul intră în șomaj involuntar. Unele polițe includ și incapacitatea temporară de muncă, îmbolnăvirea ori invaliditatea, dar cuantumul despăgubirilor și durata protecției variază de la un contract la altul.

Discuția cu banca: perioadă de grație sau reeșalonare

Când împrumutatul nu are o asigurare potrivită pentru situația lui sau polița nu i se aplică, pasul următor este să ceară băncii restructurarea creditului.

În funcție de situația sa financiară și de politica băncii, el poate solicita o perioadă de grație în care să achite doar dobânda sau, cu acordul instituției, ca plățile să fie oprite temporar.

Există și cazuri în care ratele sunt reprogramate, iar durata de rambursare crește, pentru ca sumele lunare să fie mai ușor de suportat.

Avocatul atrage atenția că aceste variante „nu se acordă automat”, ci țin de contractul de credit, de condițiile asigurării și de decizia băncii. Cine riscă să rămână fără bani de rate din cauza unei probleme de sănătate ar trebui, așadar, să ia legătura cu banca din timp, până să se adune restanțele.

Medierea prin CSALB, fără proces

Dacă negocierea cu banca nu duce la o înțelegere privind ratele, împrumutatul se poate adresa Centrului de Soluționare Alternativă a Litigiilor în domeniul Bancar (CSALB), arată specialistul.
Rolul instituției este de a ajuta consumatorii și băncile sau instituțiile financiare nebancare participante să își rezolve amiabil disputele, fără să ajungă în instanță.

Consumatorii nu plătesc nimic pentru această procedură, cu condiția să fi încercat în prealabil să rezolve problema direct cu banca.

Ce trebuie dovedit pentru ca asigurarea să plătească

Asigurarea legată de credit există pentru a-l proteja pe împrumutat atunci când nu își mai poate plăti ratele din cauze menționate în poliță, cum ar fi anumite afecțiuni sau incapacitatea de muncă, potrivit avocatului.

Protecția se obține doar pe baza unor documente justificative, care să ateste situația medicală și respectarea condițiilor din contract.

Fiecare dosar e analizat separat de asigurător, care ține cont inclusiv de cauzele și de gravitatea bolii. Despăgubirea poate fi refuzată dacă se constată că situația a fost provocată cu intenție sau că se încadrează într-una dintre excluderile din poliță. Preluarea ratelor nu are loc, prin urmare, de la sine, ci depinde de ce acoperă și ce exclude contractul de asigurare.

Contestarea unui refuz

Un împrumutat care consideră că refuzul asigurătorului de a activa polița nu are temei în contract sau în lege îl poate contesta, susține Bogdan Pițigoi.

Pentru a-și sprijini cererea, el trebuie să depună polița, actele medicale și orice alte dovezi că îndeplinește condițiile de despăgubire. Când disputa nu se încheie amiabil, varianta rămasă este instanța.

Biroul de Credit, după 30 de zile de întârziere

Oprirea plăților fără o soluție convenită cu banca poate duce la raportarea restanțelor la Biroul de Credit, explică avocatul.

Raportarea se face, în mod obișnuit, după 30 de zile de întârziere, în condițiile în care sunt respectate regulile aplicabile de notificare și raportare. O asemenea înregistrare poate afecta scorul de credit și scade șansele de a obține un alt împrumut.

La analiza unei cereri de credit, băncile consultă de regulă istoricul de plată și datele de la Biroul de Credit, pentru a estima riscul financiar.

Unele instituții financiare nebancare (IFN-uri) pot fi dispuse să împrumute persoane care au întârziat plățile, însă aprobarea nu e sigură, iar costurile pot fi ridicate. La bănci, un istoric negativ poate face mult mai dificilă obținerea unui nou credit.

Scadența anticipată și executarea silită

Când întârzierea trece de 90 de zile, creditul poate ajunge să fie considerat neperformant, în funcție de regulile aplicabile, potrivit specialistului.

Totodată, dacă se îndeplinesc condițiile din lege și din contract, banca are posibilitatea să declare scadența anticipată a creditului. Concret, suma rămasă de rambursat poate deveni exigibilă integral înainte de termenul inițial al împrumutului, astfel că banca nu mai cere doar ratele restante, ci întregul sold, în condițiile legii și ale contractului.

Neachitarea datoriei poate duce la executare silită, care, în funcție de caz și cu respectarea procedurilor legale, poate viza veniturile sau bunurile debitorului, inclusiv un imobil.

Avocatul precizează că nici o locuință care nu a garantat creditul prin ipotecă nu este scutită automat de urmărire pentru recuperarea datoriei.

Creditul în cazul decesului titularului

Dacă titularul decedat avea o poliță de viață care acoperă decesul, asigurătorul poate plăti soldul rămas al creditului, în limitele și în condițiile din contract, explică Bogdan Pițigoi.
Clauza se activează de către beneficiari sau familie, care trebuie să respecte procedura stabilită de asigurător și să depună actele cerute.

Fără o asemenea asigurare, datoria poate intra în pasivul succesoral, împreună cu restul obligațiilor celui decedat.

Pentru că patrimoniul lăsat poate include, pe lângă bunuri, și datorii, moștenitorii trebuie să cântărească ce presupune acceptarea sau renunțarea la moștenire. Atunci când cei îndreptățiți nu dezbat moștenirea, creditorul poate cere, în condițiile legii, deschiderea procedurii succesorale, pentru a-și recupera creanța din bunurile care fac parte din patrimoniul succesoral, potrivit regulilor aplicabile.