Război în Iran: un ultimatum pentru un ”aprilie negru”

În primele zile ale războiului din Iran existau trei scenarii de evoluție: șocul scurt și brusc, cu efecte persistente minime; un război de durată medie, cu consecințe structurale mai puternice pe termen lung; și un război lung, cu consecințe mult mai grave.

Ultimatumul lui Trump: O întreagă civilizație va pieri

Administrația SUA a semnalat că operațiunea Furia Epică împotriva Iranului ar putea dura până la șase săptămâni. Mai sunt câteva zile până la atingerea acestui termen. Pe 7 aprilie, președintele Donald Trump a amenințat că ”o întreagă civilizație va pieri în această noapte”, dacă Iranul nu va accepta deschiderea Strâmtorii Hormuz. ”Nu vreau să se întâmple, dar probabil se va întâmpla. Oricum, acum că am finalizat schimbarea totală de regim și predomină oameni diferiți, mai inteligenți și mai puțin radicalizați, poate că se va întâmpla ceva revoluționar, cine știe?”, a scris Donald Trump.

Gărzile Revoluției Islamice din Iran au amenințat însă că vor bloca strâmtoarea Hormuz ani de zile, dacă SUA vor continua să distrugă centralele electrice și infrastructura rutieră a țării. Tehran Times (publicație legată de facțiunile radicale ale regimului) relatează că Iranul a închis toate canalele diplomatice indirecte cu SUA și toate schimburile de mesaje au fost suspendate. Președintele Masoud Pezeshkian a salutat patriotismul a 14 milioane de iranieni care ar fi dispuși să creeze scuturi umane pentru a proteja centralele electrice ale țării. Sunt reacții care arată că războiul este pe cale să intre în cel de al doilea scenariu. Consecințele vor fi structurale în economia lumii.

Directorul AIE: O criză mai gravă decât ultimele trei la un loc

Consecințele sunt subliniate de directorul Agenției Internaționale pentru Energie, Fatih Birol, într-un interviu pentru Le Figaro. El arată că actuala criză a petrolului și gazelor este mai severă decât crizele din 1973, 1979 si 2022 luate împreuna. ”Lumea nu a mai văzut o întrerupere a alimentării cu energie de o asemenea magnitudine”.

”Martie a fost foarte dificil, dar aprilie va fi mult mai rău. Dacă strâmtoarea va rămâne închisă de-a lungul lunii aprilie, vom pierde de două ori mai mult petrol și produse rafinate decât în martie. Suntem în fața unul aprilie negru. Sunt foarte pesimist, pentru că acest război paralizează o linie esențială de alimentare a economiei globale. Nu sunt doar petrolul și gazele, ci și îngrășămintele, produsele petrochimice, heliul și multe altele”, a spus Birol. Agenția pe care o conduce a scos pe piață din rezervele de petrol, însă ”singura soluție reală este alta: redeschiderea Strâmtorii Hormuz. Cât timnp este închisă, economia globala va avea dificultăți enorme”.

Criza petrolului din 1973 a dus la o recesiune globală în 1974-1975. Prețurile mari ale petrolului au dus la inflație și la distrugerea cererii. Acum, criza este socotită deja mai mare decât cea din 1973. Iar ea este amplificată de reacții pe lanțurile de aprovizionare de care economia lumii este mai dependentă decât în urmă cu peste 50 de ani.

Rezoluție ONU ”îndulcită” pentru Iran

Aliații Americii nu vor să meargă pe calea escaladării cu care amenință președintele Donald Trump. La finalul zilei de 7 aprilie, Consiliul de Securitate ONU va vota pentru o rezoluție pentru protecția navelor comerciale în strâmtoarea Hormuz. Proiectul de rezoluție este unul îndulcit față de versiunile anterioare. A fost o luptă diplomatică în urma căreia s-a renunțat versiunea care făcea referire la Capitolul 7 al Cartei ONU. Asta ar fi  permis recurgerea la forța militară. China și Rusia s-au opus. Versiunea ce va fi supusă votului cere statelor afectate să-și coordoneze măsurile de apărare și să contribuie la securitatea comerțului în Golf.

Franța: Deschiderea cu forța a strâmtorii ar dura ”o veșnicie”

Ministrul de Externe al Franței respinge ideea atacurilor asupra infrastructurii civile din Iran. Astfel ar fi violat dreptul internațional și s-ar intra într-un cerc vicios al escaladării. ”Dacă facilitățile energetice ale Iranului vor fi atacate, trebuie să ne așteptăm la riposte ale regimului iranian care ar exacerba o situație deja îngrijorătoare”, a spus Jean-Noel Barrot. Nici președintele Emmanuel Macron nu vrea să meargă pe calea Americii lui Trump. Pe 2 aprilie, Macron a declarat că o operațiune militară pentru deschiderea cu forța a Strâmtorii Hormuz nu este realistă. ”Ar dura o veșnicie și i-ar expune pe toți cei care trec prin strâmtoare riscurilor din partea Gărzilor Revoluționare și rachetelor balistice”. ”Deschiderea nu se poate face decât prin consultări cu Iranul”.

Aliații SUA nu vor folosirea forței în Iran

Nici Japonia condusă de premierul ultraconservator Sanae Takaichi nu îmbrățișează viziunea Washingtonului. Takaichi a efectuat o vizită la Washington în plin război în Golf și a sugerat că Japonia ar putea participa, în premieră, la operațiuni militare alături de SUA. Însă guvernul Japoniei vrea să negocieze direct cu Teheranul, o decizie foarte îndrăzneață în raport cu Statele Unite.

Guvernele din Pakistan și Egipt fac apel la dezescaladare, chiar înainte de expirarea ultimatumului lui Donald Trump, în această noapte. Miniștrii de Externe ai celor doua țări, care pot servi ca mediatori (Pakistanul a asigurat deja comunicarea indirectă între SUA și Iran) au discutat despre modalități de aducere a reprezentanților americani și iranieni la masa negocierilor.

Statele Unite și Israelul nu sunt susținute de partenerii tradiționali. Este un război de nici șase săptămâni care a costat deja Pentagonul nu mai puțin de 42 de miliarde de dolari. Este aproximativ SUA pe care UE o va aloca pentru ajutorul financiar și militar pentru Ucraina pentru întreg anul 2026.

Presa din Iran: Trump ascunde concesiile în spatele amenințărilor

Corespondenta Sunday Times pentru Orientul Mijlociu, Hala Jaber, consideră că președintele Trump folosește amenințările la adresa Iranului pentru a ascunde negocierile ce au loc. Ea citează agenția iraniană Fars. Agenția care arată că SUA insistă pentru încetarea focului în Golf. Comunică cu Iranul prin intermediul unor țări care au credibilitate la Teheran. Fars arată că guvernul iranian a fost contactat de cinci șefi de guvern și opt servicii de informații. Cu toții doresc încetarea focului. Washingtonul își modifică echipa de negociatori. Îl îndepărtează pe Steve Witkoff, considerat prea apropiat de Israel. El ar urma să fi înlocuit de vicepreședintele JD Vance, scrie Fars, potrivit corespondentei Sunday Times.

Vorbind la Budapesta, unde se află pentru a-l susține pe premierul Viktor Orban pe ultima sută de metri a campaniei electorale, JD Vance a sunat însă la fel de amenințător. ”Sper că vor da răspunsul potrivit. Trebuie să știe că avem instrumente pe care nu le-am folosit până acum. Președintele poate decide să le folosim și va decide să le folosim, dacă iranienii nu-și schimbă atitudinea”.

Un nou ultimatum dat de SUA Iranului va expira în această noapte. Rămâne de văzut dacă se va produce ”acel ceva revoluționar” despre care vorbea Donald Trump. Dacă asta va fi o cedare a SUA sub amenințarea recesiuni globale sau de o cedare a Iranului sub amenințarea cu ”moartea unei civilizații”.