Va exploda prețul petrolului după războiul din Iran? ANALIZĂ

Poziția geografică a Iranului și influența sa asupra piețelor energetice fac din această regiune un punct nevralgic pentru economia globală, susțin aceiași specialiști. Ei consideră că o escaladare a tensiunilor ar reverbera instantaneu prin piețele financiare, afectând totul, de la prețul carburantului la pompă până la costul bunurilor de larg consum.

Strâmtoarea Ormuz și blocajul comerțului global

Inima problemei economice în cazul unui conflict iranian este Strâmtoarea Ormuz. Acest canal maritim îngust conectează Golful Persic de Oceanul Indian și reprezintă cel mai important punct de tranzit energetic din lume. Aproximativ o cincime din consumul global de petrol trece zilnic prin această zonă.
Iranul controlează coasta nordică a strâmtorii și a amenințat în repetate rânduri cu blocarea acesteia în caz de conflict.
,,O închidere, fie și temporară, a acestui coridor ar paraliza piețele. Navele petroliere ar rămâne blocate, iar rutele alternative prin conducte terestre nu au capacitatea de a prelua un volum atât de mare de țiței”, afirmă Adrian Negrescu, managerul Frames.

Ce se întâmplă cu petrolul și gazele naturale?

Impactul asupra piețelor de mărfuri ar fi imediat și brutal. Dincolo de scăderile semnificative anunțate luni pe bursele internaționale, un șoc semnificativ se va simți, pe termen mediu, în zona resurselor naturale. Traderii ar reacționa la simpla amenințare a unui conflict, iar prețurile ar reflecta panica piețelor.

Scenariile pentru prețul petrolului

Într-un scenariu moderat, în care conflictul este limitat și tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz este doar parțial afectat, cotațiile petrolului Brent ar putea depăși rapid pragul de 80-85 de dolari per baril. Această creștere ar fi susținută de teama investitorilor și de speculații.

Într-un scenariu pesimist, marcat de un război pe scară largă și blocarea totală a strâmtorii, consecințele ar fi catastrofale. Analiștii Frames estimează că prețul ar putea atinge niveluri record, variind între 100 și 120 de dolari per baril.

O astfel de explozie a prețurilor ar declanșa un val inflaționist global, forțând băncile centrale să mențină sau să majoreze ratele dobânzilor, ceea ce ar putea arunca economia mondială într-o recesiune profundă.

Criza gazelor naturale lichefiate

Deși petrolul ține prima pagină a ziarelor, piața gazelor naturale ar suferi o lovitură la fel de dură. Qatarul este unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de gaze naturale lichefiate (GNL). Singura rută maritimă pentru exporturile sale este tocmai Strâmtoarea Ormuz. O blocadă ar tăia accesul Europei și al Asiei la o sursă vitală de energie.

,,Prețurile pe bursele europene de gaze ar exploda instantaneu, amintind de criza energetică din anii trecuți. Țările dependente de importuri ar fi forțate să raționalizeze consumul industrial pentru a proteja rezervele destinate populației. Și noi, în România, ar urma să fim afectați direct pentru că importăm cantități semnificative de gaze. Un preț mai mare la nivel internațional ar duce rapid la creșterea prețurilor”, afirmă Negrescu.

Efectul de domino asupra lanțurilor de aprovizionare

Dincolo de energie, un conflict ar perturba grav transportul maritim de mărfuri la nivel global, generând un efect de domino asupra tuturor industriilor.

Potrivit experților de la Frames, piața asigurărilor maritime este un barometru extrem de sensibil la riscul geopolitic. În perioade de conflict, navele care tranzitează zone considerate periculoase trebuie să plătească „prime de risc de război” (War Risk Premiums – WRP). Acestea sunt asigurări suplimentare, obligatorii pentru a acoperi daunele potențiale cauzate de acte de război, terorism sau piraterie.

,, Înainte de intensificarea conflictului, prima de risc pentru tranzitarea Mării Roșii și a Strâmtorii Ormuz era neglijabilă, reprezentând doar o fracțiune de procent din valoarea navei. În contextul actual, aceste prime au explodat, ajungând la procente semnificative din valoarea navei (de exemplu, de la 0.01% la 1% sau chiar mai mult). Pentru o navă portcontainer de mari dimensiuni, a cărei valoare poate depăși 100 de milioane de dolari, acest lucru înseamnă un cost suplimentar de sute de mii de dolari pentru o singură trecere”, arată analiza.

Potrivit experților, ruta ocolitoare pe la sudul Africii adaugă între 10 și 14 zile la durata unei călătorii din Asia către Europa
.
Potrivit analizei Frames, întârzierile în livrări ar da peste cap lanțurile de aprovizionare globale („supply chains”). Fabricile din Europa sau America de Nord pot rămâne fără componente vitale (de la cipuri la piese auto), ceea ce duce la opriri ale producției. Retailerii pot rămâne cu rafturile goale. Această lipsă de produse (scăderea ofertei) în fața unei cereri constante duce inevitabil la creșterea prețurilor.

Scenarii de business în umbra conflictului

Potrivit experților, companiile românești trebuie să se pregătească pentru o volatilitate extremă și să dezvolte strategii de reziliență.

Primul scenariu vizează industriile dependente de transport și energie. Companiile de logistică, producătorii de mașini și retailerii s-ar confrunta cu o contracție severă a marjelor de profit. Costurile de producție ar crește, iar capacitatea de a transfera aceste costuri către consumatori ar fi limitată de scăderea puterii de cumpărare. Aceste afaceri trebuie să își regândească urgent lanțurile de aprovizionare, mutând producția mai aproape de piețele de desfacere, un proces cunoscut sub numele de nearshoring.

Al doilea scenariu aduce în prim-plan oportunitățile din sectorul energetic. Companiile care extrag petrol și gaze în zone sigure, cum ar fi Statele Unite sau Marea Nordului, ar înregistra profituri record pe termen scurt.

,,Războiul din Iran și instabilitatea din regiune nu reprezintă doar o criză geopolitică, ci și un șoc economic major”, spune Negrescu.

Combinația dintre primele de risc uriașe, devierile costisitoare ale rutelor de transport, creșterea prețurilor la energie și perturbarea lanțurilor de aprovizionare creează un mediu propice pentru o nouă creștere a inflației globale. Băncile centrale, care abia începuseră să controleze inflația postpandemică, s-ar putea confrunta cu o nouă provocare majoră, fiind forțate să mențină dobânzile ridicate, ceea ce ar putea încetini și mai mult creșterea economică globală, mai arată analiza firmei de consultanță Frames.