Războiul nostru, problema voastră

Președintele Donald Trump dorește ”un final rapid al războiului” cu Iranul, favorizând negocierile, relatează The Wall Street Journal despre ședința de cabinet de la Casa Albă, pe 26 martie. Însă, același Trump spune că ”nu este cale de întoarcere”, că liderii iranieni sunt ”oameni bolnavi”. În cadrul aceleiași ședinte, secretarul Pentagonului, Pete Hegseth, a spus că SUA ”vor negocia prin bombe”.

Planuri pentru ”lovitura finală” în Iran

Între timp, presa americană începe să publice planurile pentru ”lovitura finală” pe care SUA o vor aplica Iranului. Detaliile au fost oferite, pentru Axios, de oficiali americani care au avut acces la discuțiile din cadrul administrației.

• Să se captureze sau să se blocheze Insula Kharg (principalul hub de export petrolier al Iranului).
• Să se invadeze / controleze Insula Larak (cheie pentru controlul Strâmtorii Hormuz).
• Să se preia Abu Musa și insulele din apropiere (intrare strategică în strâmtoare).
• Să se blocheze sau să se captureze petrolierele iraniene din regiune.
• Să se lanseze lovituri aeriene masive asupra siturilor nucleare și energetice.
• Operațiuni terestre în interiorul Iranului pentru a securiza materialul nuclear – varianta extremă.

”Pauza de cinci zile a lui Trump privind loviturile asupra infrastructurii energetice iraniene expiră sâmbătă, iar o escaladare militară dramatică va deveni mai probabilă, dacă nu se înregistrează progrese în discuțiile diplomatice, în special dacă Strâmtoarea Hormuz rămâne închisă”, scrie Axios.

Haos transatlantic

Așadar, președintele Donald Trump vorbește despre încheierea rapidă a războiului prin negocieri cu liderii iranieni ”bolnavi”, secretarul Apărării vorbește despre ”negocieri prin bombe”, iar oficialii americani sunt puși să disemineze planurile carte ar trebui să sperie Iranul.

Haosul de la Washington se extinde și în relația transatlantică, dacă nu era suficientă tensiunea creată de împiedicarea negocierilor pentru Ucraina prin cerințele aliaților europeni, disputa privind Groenlanda și disputele comercială cu Statele Unite.

Secretarul general al NATO a stârnit nemulţumiri în capitalele europene prin sprijinul său pentru războiul lui Donald Trump cu Iranul. Sugestia lui Mark Rutte că aliaţii europeni „se vor uni în cele din urmă” pentru a răspunde apelului preşedintelui SUA de a desfăşura forţe navale în Strâmtoarea Hormuz a iritat oficiali din mai multe capitale europene, au declarat diplomaţi ai alianţei pentru Financial Times. „Ne pune într-o poziţie foarte incomodă şi delicată”, a spus un diplomat UE. „Vrem să arătăm disponibilitate, dar este, de asemenea, adevărat că nu suntem într-o poziţie de a ne implica în vreun fel.”

Ale cui sunt războaiele din Iran si Ucraina?

Pentru presedintele Finlandei, până de curând unul dintre puținii lideri UE cu trecere la Casa Albă, ”războiul din Iran nu este treaba NATO”. În ceea ce privește războiul din Iran, acesta nu este o chestiune de NATO, deoarece NATO este o alianță de apărare. Desigur, după ce războiul se va încheia, probabil vor exista țări dispuse să ajute la menținerea deschisă a Strâmtorii Hormuz”, a spus Alexander Stubb, pe 26 martie, la o întâlnire cu lideri din Norvegia și Finlanda, potrivit The Guardian.

Amintim că Donald Trump a declarat că războiul din Ucraina ”nu este războiul lui”. ”Am mostenit acest razboi stupid. Nu ar fi trebuit sa fie acest razboi”, a spus Trump.

Cu aceeasi ocazie, Alexander Stubb a declarat că discuțiile mediate de SUA ar putea fi pe cale să eșueze. „Acest lucru s-ar putea datora războiului din Iran, care absoarbe multă atenție de la războiul din Ucraina“, a spus Stubb. Dar ar putea fi, de asemenea, ca negocierile să fi atins limitele lor.

Președintele Ucrainei declarase anterior că, „din păcate, nu s-a înregistrat până acum niciun progres real“. Moscova continuă să insiste ca Ucraina să cedeze întreaga regiune Donbass și teritoriile ocupate – lucru pe care Kievul îl respinge ferm. Zelenski a acuzat și noi presiuni din partea SUA pentru a ceda teritorii. El consideră că la mijloc este șantajul Rusiei: încetarea schimbului de informații militare cu Iranul contra teritorii din Ucraina.

SUA ridică sancțiunile impusă petrolului din Rusia

Un alt motiv de tensiune în relația Europa SUA ține de suspendarea temporară de către Washington a sancțiunilor impuse exporturilor ruse de petrol, pentru a atenua criza energetică produsă de atacarea Iranului. Primele lovite au fost țările asiatice, care importau cea mai mare parte a petrolului din Golf.

Filipine sunt prima țară asiatică care declară o urgență națională în domeniul energetic. În culise, eforturile diplomatice par să fie în plină desfășurare. Potrivit Reuters, ambasadorul Filipinelor în SUA, Jose Manuel Romualdez, negociază cu Departamentul de Stat american pentru scutiri la achizițiile de petrol din țări sancționate. „Toate opțiunile sunt analizate”, a declarat Romualdez pentru Reuters, când a fost întrebat dacă acest lucru include și importuri posibile din Venezuela și Iran. Washingtonul a acordat deja o scutire de 30 de zile pentru petrolul iranian încărcat înainte de 20 martie. Conform datelor Kpler citate de Reuters, două transporturi de țiței rusesc se îndreaptă spre Filipine pentru prima dată în cinci ani.

Dar Marea Britanie vânează petrolierele Rusiei

Însă aliații europeni ai SUA au găsit acum momentul să oprească navele din așa-zisa flotă din umbră a Rusiei.  Prim-ministrul britanic Keir Starmer a dat permisiunea forțelor armate să urce la bord și să rețină navele rusești. „Putin este mulțumit de războiul din Orientul Mijlociu, pentru că crede că prețurile mai mari la petrol îi vor aduce câștiguri suplimentare”, a explicat Starmer. Forțele speciale s-au antrenat pentru diverse scenarii în ultimele săptămâni, inclusiv pentru gestionarea echipajelor înarmate. Membri ai Royal Navy au petrecut săptămânile trecute în țări precum Finlanda și au asistat Suedia și Estonia în monitorizarea și urmărirea navelor suspectate a face parte din flota din umbră.

Cum ar putea plăti Europa pentru războiul din Iran

În cele din urmă, aliații europeni din NATO ar putea să plătească fără să vrea pentru armele cu care SUA luptă în Golf. Departamentul Apărării al SUA va decide dacă armele destinate Ucrainei ar trebui folosite în schimb în Orientul Mijlociu. Războiul împotriva Iranului epuizează stocurile de muniție critică ale forțelor armate americane. Totuși, o decizie finală nu a fost luată. Ziarul american arată că SUA ar viza arme în valoare de 750 de milioane de dolari, bani plătiți de aliații din NATO pentru Ucraina.

A început cu aliații Americii din Asia. Pe 10 martie, presa americană a informat ca Pentagonul transferă componente ale unui sistem THAAD (Terminal High Altitude Area Defense) din Coreea de Sud către Orientul Mijlociu. Sistemul THAAD, fusese desfășurat în Coreea de Sud în urmă cu circa zece ani. A produs atunci dispute politice interne puternice si avertismente din partea Chinei. Acum, președintele sud-coreean Lee Jae Myung a declarat că țara sa poate descuraja amenințările din partea Coreei de Nord și dacă SUA vor retrage sistemele THAAD.

”Se presupune că marea strategie este ca Iranul să fie îndiguit în Orientul Mijlociu, iar apoi resursele să fi îndreptate spre China. Însă întrebarea este daca vor mai exista aceste resurse”, a spunea un deputat japonez, potrivit Reuters.

Trimisul special Steve Witkoff concluzioneaza cel mai bine acest haos (tot in seddinta de la Casa Alba): ”Vom vedea încotro se vor indrepta lucrurile”. ”Iranul a calculat greșit”, a mai spus el. Deși chiar si aliați ai SUA vad lucrurile invers. La momentul șocului renunțării la etalonul aur, președintele Richard Nixon le spunea europenilor că ”dolarul este moneda noastră și problema voastră”. Acum, președintele Donald Trump pare să le spună că războiul din Iran este ”războiul nostru și problema voastră”.