Recomandări de weekend

Mamouret

Autorul piesei, Jean Sarment spunea în 1941: „Am adus pe scenă o poveste care îi poate emoţiona pe toţi cei care, dincolo de ironia defensivă, şi-au păstrat inima tânără şi veselă. O piesă comică, clară şi aerisită, în care finalul e aidoma începutului, închizând cercul”. După aproape jumătate de secol de la interpretarea rolului titular de monumentala Lucia Sturdza Bulandra, Tamara Buciuceanu apare pe scena Teatrului Bulandra dorind, după cum afirmă, să arate „caracterul acestui personaj foarte interesant, plin de energie, care-şi impune întotdeauna punctul de vedere”. Regizorul Dinu Cernescu reuşeşte „un spectacol simplu, normal, punând în prim-plan actorii şi povestea piesei”. În distribuţie, Ion Cocieru, Şerban Pavlu, Daniela Nane, Ioana Macaria, Ilinca Manolache, Marius Chivu, Mihai Verbiţchi, Gheorghe Ifrim, Manuela Ciucur. Decor: Mihai Mădescu. Costume: Luana Drăgoescu. Sâmbătă, la Sala Izvor a Teatrului Bulandra.

Livada de vişini

Maia Morgenstern, Marius Manole şi Mircea Albulescu în Livada de vişini

Un excepţional spectacol regizat de Felix Alexa după piesa lui Cehov. Un spectacol proiectat într-o livadă insolită, a cărui viziune păstrează, nealterată, actualitatea şi forţa operei scriitorului rus. „Aici «livada», splendid evocată graţie a numeroase borcane dispuse pe rafturile dulapului centenar, devine o metaforă a memoriei subiective; ea e proustiană. Echivalentul celebrei madlene din «În căutarea timpului pierdut» sunt acum vişinele ce se răspândesc sau se zdrobesc pe podeaua scenei. (…) Ca într-un cvartet – căci, ce este această versiune a Livezii, dacă nu o minunată muzică de cameră? -, Felix Alexa pune în scenă variaţiile unui motiv ascuns”, scria reputatul critic de teatru George Banu. Din distribuţie: Maia Morgenstern, Şerban Ionescu, Marius Manole, Mircea Albulescu, Ana Ciontea, Irina Movilă, Ileana Olteanu, Marius Rizea, Mihai Calotă ş.a. Scenografia, Diana Ruxandra Ion. Muzica, Alexander Bălănescu. Vineri la Sala Amfiteatru a TNB.

S-a sfârşit cum a-nceput

Mihai Constantin, Daniel Badale şi Victoria Dicu vă oferă o comedie bufă despre cum se alege praful de o casă, după piesa irlandezului Sean O’Casey. „Un spectacol ce poate vorbi curioşilor analitici despre destin, viaţă şi moarte şi raportul lor metafizic cu fiinţa umană, sau despre dogme, dictatură şi bestialitate, cât şi despre consecinţele lor dezastruoase în plan social şi, respectiv, familial, sau despre relaţia ontologică spaţiu-timp-loc, sau despre mutaţii pământene programate sau accidentale, ce pot ului Firea şi enerva Natura, şi aşa mai departe. Foarte bine. Personal cred că avem de-a face cu o comedie”, mărturisea regizorul spectacolului, Horaţiu Mălăele. Decorul aparţine lui Ştefan Caragiu, costumele sunt semnate de Liliana Cenean, iar muzica originală este compusă de Nicu Alifantis. Vineri, la Sala Mare a Teatrului Naţional.

Spitalul special

Dramaturgul Iosif Naghiu a fost printre primii care au anticipat evoluţia societăţii româneşti postdecembriste. Piesa anului 1993 la Concursul UNITER de dramaturgie românească, textul parodiază revoluţia, eroismul, moartea, într-o radiografie despre noua putere, plasată într-un spital. Regia: Ştefan Iordănescu. Scenografie: Dorothea Iordănescu. Din distribuţie: Dorin Andone, Mihai Verbiţchi, Teodora Mareş, Carmen Ionescu, Constantin Dinulescu ş.a. Vineri, la Sala Atelier a TNB.

Comedia norilor

Muzică, umor, culoare, eleganţă şi rafinament. Sunt calităţile acestui spectacol după Aristofan care demonstrează că societatea de acum 2.400 de ani nu era foarte diferită de cea din zilele noastre. Adaptarea şi scenografia sunt semnate de Dan Tudor. În decorul conceput de Andu Dumitrescu evoluează Mircea Albulescu, Ileana Stana Ionescu, Alexandru Bindea, Simona Bondoc, Răzvan Oprea, Carmen Ionescu, Oana Vânătoru, Ilinca Goia, Afrodita Androne, Raluca Petra, Victoria Dicu, Ovidiu Cuncea ş.a. Coregrafia a fost creată de Răzvan Mazilu. Sâmbătă la Sala Mare a TNB.

Sinucigaşul

Dan Puric în Sinucigaşul

Un spectacol pe care nu trebuie să-l pierdeţi! Piesa lui Nikolai Erdman a avut o istorie zbuciumată. Meyerhold a dorit să o pună în scenă, dar s-a lovit de refuzul categoric al autorităţilor. Teatrul Vahtangov, condus de celebrul Stanislavski, nu a reuşit nici el să monteze spectacolul. Stanislavski i-a trimis o scrisoare lui Stalin, în care îl compară pe Erdman cu Gogol, descriind entuziasmul lui Gorki faţă de acest text. După vizionare, repetiţiile au fost întrerupte definitiv, iar Erdman a fost deportat în Siberia timp de trei ani. Un piesă emoţionantă despre libertatea individului, „o farsă în care viaţa nu face nici două parale, iar moartea este speculată în folosul interesului propriu”. În excepţionala regie a lui Felix Alexa, căruia i se datorează şi adaptarea, ilustraţia muzicală şi lighting designul, într-un decor inspirat al Dianei Ruxandra Ion, o distrubuţie de zile mari, în frunte cu Dan Puric, în rolul titular. Îi dau replica Marius Manole, Costel Constantin, Adela Mărculescu, Marius Bodochi, Tania Popa, Lamia Beligan, Ileana Olteanu, Silviu Biriş, Andrei Finţi ş.a. Sâmbătă, la Sala Amfiteatru a TNB.

Legenda Marelui Inchizitor

Un regal actoricesc oferit de Victor Rebengiuc în acest spectacol pus în scenă de prestigiosul regizor Radu Penciulescu după piesa lui Feodor Dostoievski. Trei nume care constituie garanţia calităţii artistice. Spectacolul porneşte de la un episod din romanul „Fraţii Karamazov”. Un text fascinant despre pervertirea credinţei de către reprezentanţii Bisericii, un spectacol despre deriva exerciţiului religios care sfârşeşte prin a desconsidera învăţătura creştină şi a o corupe în folosul puterii. „Un text profetic despre fericirea universală”, ţelul final al tuturor experienţelor totalitare din secolul XX. Regizorul construieşte un spectacol actual şi atemporal în acelaşi timp. Sâmbătă, la Sala Atelier a TNB.

Sânziana şi Pepelea

Un basm pentru adulţi, în care cuvântului i se alătură muzica, dansul şi pantomima, construind o feerie după textul lui Vasile Alecsandri. „Un spectacol-bucurie pentru chiar toate vârstele. (…) Modern fără a i se altera clasicitatea. Muzică şi vers, pantomimă, dans şi rostire curată. Actori care fac plăcerea jocului contagioasă. Culoare, multă culoare. Şi armonie. Tandreţe şi umor cât cuprinde. Şi/dar în primul rând: fantezie. Fantezie riguros condusă.” În distribuţie: Mircea Albulescu, Ileana Olteanu, Monica Davidescu, Răzvan Oprea, Ovidiu Cuncea, Silviu Biriş, Marius Bodochi, Armand Calotă ş.a. Scenografia, Anca Răduţă. Coregrafia, Florin Fieroiu. Duminică la Sala Mare a TNB.

Cinci femei de tranziţie

Scrisă şi regizată de Rodica Popescu Bitănescu, piesa se opreşte asupra unor aspecte din viaţa cotidiană, cu conflicte omeneşti, întrebări existenţiale şi destăinuri tulburătoare, la o şuetă între prietene, prilejuită de ziua de naştere a gazdei. Un umor spumos şi amar totodată ţine trează atenţia spectatorului, care se regăseşte în replicile autoarei şi care lasă loc speranţei. Aimée Iacobescu, Magdalena Cernat, Rodica Popescu Bitănescu, Vivian Alivizache, Tania Popa sunt cele cinci prietene care vă aşteaptă la petrecerea lor şi pe care cu siguranţă le veţi aplauda. Duminică, la Sala Amfiteatru a TNB.

Camerista

Un recital al Florinei Cercel. Scriitorul austriac Hermann Broch, autorul piesei, a fost propus la Premiul Nobel pentru Literatură. Regizorul Dan Stoica a pus în scenă această poveste despre o iubire interzisă, despre patimă, plăcere şi durere, care îi oferă cunoscutei actriţe Florina Cercel prilejul unui rol de un tragism tulburător prin strigătul cu care încearcă să-şi aline setea de răzbunare. Îi dă replica Liliana Tofan. Duminică, la Sala Atelier a TNB.

Clinica

„Suntem contemporanii unui societăţi de tip kafkian în care noţiunea de absurd şi-a pierdut sensul… O lume alienată, debusolată… unde dramele noastre devin banale… comice aş spune, iar această comedie a existenţei noastre se naşte din realitatea curentă în care ne manifestăm. Ca să trăim ne luptăm să fim campioni la sinucidere”, aprecia Aurel Palade, regizorul acestui spectacol, după piesa dramaturgului Adrian Lustig. „Clinica” devine o metaforă a societăţii contemporane româneşti, cu dramele, subterfugiile şi nefericirile ei, devenite o antrenantă comedie de situaţii. În distribuţie: Valentin Teodosiu, George Mihăiţă, Florin Dobrovici, Virginia Mirea, Delia Seceleanu, Şerban Georgevici, Bogdan Cotleţ. Scenografia, Elena Cozlovschi. Muzica, Vasile Şirli. Sâmbătă, la Teatrul de Comedie.

Poker

O altă piesă a lui Adrian Lustig, de data aceasta pusă în scenă de Alexandru Tocilescu, în decorul creat de Puiu Antemir şi cu costumele Ancăi Răduţă. George Mihăiţă, Valentin Teodosiu, Vladimir Găitan şi Simona Stoicescu joacă pentru public o partidă în care aranjamentul, mita, aroganţa, necinstea devin monedă curentă. „În această partidă de poker pe care autorul o joacă cu teatrul, rolul lui se rezumă la a face cărţile. De obicei, o carte, cu o singura piesă pe care nu o citeşte nimeni. Nici măcar corectorul. Dacă ia un premiu literar, înseamnă că n-a citit-o nici juriul. După ce a împărţit cărţile: la rude, prieteni, critici de teatru, directori de teatru, cunoştinţe ocazionale, factorul poştal, cititorul de contoar, sectoristul – şi cu asta s-a cam terminat tirajul – autorului nu-i rămâne decât să aştepte pe cineva să-l joace. După ce a aşteptat destul, mai scrie o piesă. Ce e paradoxal, e că există comedii care ajung să se joace”, afirma cu umor autorul. Duminică, la Teatrul de Comedie.

Bloc Bach

O poveste de cartier despre existenţa noastră cotidiană, pe muzică de Bach, interpretată de Coca Bloos, Monica Petrică, Răzvan Mazilu. Un spectacol de teatru-dans ce îmbină cuvântul cu muzica lui Bach şi mişcarea, cărora li se alătură proiecţii. Coca Bloos construieşte personaj straniu, cu mişcări mecanice, tulburător. Montarea îi aparţine lui Alexandru Dabija, coregrafia este construită de Răzvan Mazilu şi Amir Kolben (Israel).

Căsătoria

Un spectacol de văzut neapărat! În aceeaşi sală, duminică, puteţi viziona excepţionala creaţie regizorală a lui Yuriy Kordonskiy cu piesa lui Gogol, o comedie amară, în cel mai pur stil rusesc. Umorul negru şi momentele de un comic irezistibil camuflează tristetea personajelor gogoliene. Subintitulată „O întâmplare absolut incredibilă în două acte”, piesa captivează spectatorul de la un capăt la altul. În distribuţie: Victor Rebengiuc, Mariana Mihuţ, Irina Petrescu, Doru Ana, Andreea Bibiri, Cornel Scripcaru… Decorurile sugestive, ruseşti, îi aparţin lui Mihai Mădescu, iar costumele sunt semnate de Maria Miu.

Hotelul dintre lumi

Eric-Emmanuel Schmitt creează o lume stranie, în care miracolul este oricând posibil. O poveste de dragoste, ţesută într-un loc nedefinit, cu o atmosferă aproape science-fiction. „Merită văzut acest spectacol pentru originalitatea sa dictată de regie şi pentru interpretările reuşite datorate unor interpreţi.” Montarea i se datorează lui Alice Barb. Evolueză Ovidiu Niculescu, Mihai Dinvale, Adriana Şchiopu, Bogdan Talaşman, Liliana Pană ş.a. Vineri, la Teatrul Mic.

Băieţii de aur

O savuroasă comedie de Neil Simon, în regia lui Claudiu Goga şi scenografia lui Ştefan Caragiu, vă aşteaptă, sâmbătă şi duminică, la acelaşi teatru. Dan Condurache, Bogdan Talaşman, Mihai Dinvale, Ştefan Lupu, Ruxandra Enescu, Liliana Pană dau viaţă personajelor din această poveste a doi actori bărâni care se întâlnesc după mulţi ani, povestindu-şi peripeţiile şi enervându-se reciproc. Textul a avut premiera pe Broadway în 1972, iar trei ani mai târziu a fost ecranizat de Herbert Ross, cu Walter Matthaw şi George Burn în rolurile principale.

Interpretul

„Tristan Bernard a scris această piesă acum aproximativ 70 de ani. Eu am primit traducerea făcută de maestrul Radu Beligan cu 20 de ani în urmă. Şi iată că acum, în sfârşit, «Interpretul» va vedea lumina scenei în varianta românească, înmuzicalizată şi adaptată pentru mai puţini actori decât roluri, dar cu mai multă fantezie”, declara regizorul Radu Gheorghe, care semnează muzica, versurile şi decorul. Radu Gheorghe, Răzvan Popa, Mihai Bisericanu, Anca Sigartău, Anca Ţurcaşiu şi Georgeta Ciocârlan evoluează în acest „spectacol Nepot, al unei piese Bunici”. Vineri, la Teatrul Foarte Mic.

Fantoma, dragostea mea!

Piesa lui Noel Coward, numită „farsă improbabilă în trei acte”, după Blithe Spirit, este axată pe povestea romancierului Charles Condomine, urmărit de fantoma primei sale soţii, Elvira, după ce este supus unei şedinţe de spiritism. Fantoma ei încearcă din toate puterile să facă în aşa fel încât să distrugă căsnicia scriitorului cu cea de-a doua soţie. „«Fantoma, dragostea mea!» este o comedie de situaţie din care nu lipsesc problemele cuplurilor, a dragostei, a veşnicului bărbat înşelător care la sfârşit este înşelat”, preciza regizorul Şerban Puiu. Scenografia este semnată de Ioana Popescu, iar din distribuţia spectacolului fac parte, printre alţii, Gabriela Popescu, Marius Florea Vizante, Monica Davidescu, Alexandra Velniciuc şi Vasile Flutur. Vineri, la Teatrul Metropolis.

Baba care ascultă Abba

Spectacolul Theodorei Herghelegiu, cu piesa scriitoarei Catherine Aigner, face parte din programul dedicat seniorilor. Este povestea a doi bătrâni care trăiesc nostalgia tinereţii, simbolizată de muzica cunoscutei formaţii, care, în opinia unor tineri, pare desuetă, dar se dovedeşte la fel de antrenantă. Interpretează: Luminiţa Gheorghiu, Emilia Dobrin, Ion Arcudeanu, Dana Voicu, Gabriel Duţu. Sâmbătă, la Teatrul Metropolis.

Floarea de cactus

„O comedie despre iubire, despre cum trebuie să iubeşti şi despre cum să iubeşti pe cine trebuie. Am dorit să realizez un spectacol fermecător, spumos şi efervescent ca o cupă de şampanie franţuzească, pe care publicul să o bea în fiecare seară împreună cu noi în cinstea Adelei Mărculescu, a minunaţilor ei parteneri de scenă şi a iubirii”, declara regizoarea spectacolului, Alice Barb. Piesa, de Barillet şi Gredy, se bucură de o distribuţie remarcabilă: Adela Mărculescu, Damian Crâşmaru, Cristiana Răduţă Bobic, Theodor Danetti, Ion Adăscăliţei, Rudy Rosenfeld. Duminică, la Teatrul Metropolis.

Intrusa

Adaptarea după nuvela omonimă a lui J.L. Borges este semnată de actorul Mihai Mălaimare, care regizează acest spectacol despre destinul femeii, despre pasiune şi erotism. Muzica argentiniană perfect aleasă de Gabriel Bassarabescu, dansul trasat remarcabil de Ioan Tugearu, simplitatea decorului propus de Sanda Mitache, dar mai ales expresivitatea şi jocul actorilor suplinesc vorbele care ar fi putut profana sentimentele şi trăirile dezlănţuite. „O experienţă fabuloasă, o întâlnire care îmi va arăta că niciodată nu este târziu să încerci, să crezi, să vrei şi, mai ales, să o iei de la capăt.” Aşa caracteriza Mihai Mălaimare întâlnirea sa cu textul lui Borges. În distribuţie: Alina Crăiţă Ana Sivu-Daponte, Cosmin Creţu, Valentin Mihalache, Sorin Dinculescu, Vlad Dumitru, Calin Matei.Lupte scenice, Szoby Cseh. Vineri, la Teatrul Masca.

Clovnii

Un spectacol care te cucereşte. Aceeaşi echipă, regizorul Mihai Mălaimare, scenograful Sanda Mitache, coregraful Ioan Tugearu, a pus în scenă această cuceritoare piesă, în care Sorin Dinculescu, Bogdan Angelescu, Dora Iftode, Cosmin Creţu, Ana Daponte, Nicolae Pungă, Aurel Sorin Sandu, Valentin Mihalache, Alina Crăiţa, Ana Turos, Laura Dumitraşcu glosează pe marginea generozităţii şi inteligenţei ascunse în spatele „nasului roşu” al paiaţei. Sâmbătă, la Teatrul Masca.

Venexia

Montarea aduce în scenă o lume foarte puţin cunoscută publicului român: lumea curtezanelor veneţiene.Un text din secolul 15, combinat cu o nuvelă a unui anonim veneţian, a permis o punere în oglindă a două lumi diferite: pe de o parte, cea a nobilimii veneţiene, sclavă a modelor şi a etichetelor sociale, iar, pe de altă parte, cea a oamenilor săraci, plină de mizerie şi suferinţă. Spectacolul este regizat de Michele Modesto Casarin. O poveste despre femei, despre iubire şi sărăcie, despre orgolii şi ură, lacrimi şi sânge… În distribuţie: Anamaria Pâslaru Dora Iftode, Ana Sivu-Daponte, Alina Crăiţa, Niculae Pungă, Bogdan Untilă ş.a. Sâmbătă, la Teatrul Masca.

Scandal la Operă

Figurantul care devine peste noapte vedetă este una dintre poveştile teatrale cele mai apreciate în comedia bulevardieră. Tenorul italian, invitat să apară în rolul principal în seara respectivă, s-a cufundat într-o stare de beţie letargică şi este crezut mort. Docilul asistent al directorului, un cântăreţ amator de operă, ia locul celebrului invitat şi e aclamat în rolul lui Othello. Tenorul îşi vine în fire şi se avântă într-o cavalcadă ilară a încurcăturilor în cursul cărora cei doi Mauri sunt tot mai grav confundaţi de către două tinere îndrăgostite. La acestea se adaugă o nevastă italiancă plină de capricii, un liftier neruşinat şi un impresar inventiv şi cinic – pentru a obţine o comedie pe măsura marilor farse clasice. În distribuţie: Mircea Diaconu, Luminiţa Gheorghiu, Ion Grosu, Raluca Gheorghiu, Alexandru Jitea, ş.a. Duminică la Teatrul Nottara.

True West

George Alexandru în True West

Premieră. La Sam Shepard, iubirea are dimensiunea unui soi de blestem. Este violentă, seacă, îmbolnăveşte, izolează de lume, aduce la suprafaţă frustrări, trezeşte în personaje trăiri inexplicabile. Iubirea este o luptă sângeroasă cu partenerul. Un război prin care doar distrugându-se unul pe celălalt cei doi se pot contopi şi pot deveni o singură fiinţă. Aşa este şi în „True West”. Este povestea unei iubiri deosebit de violente dintre doi fraţi. Depărtarea le oferă protecţie, dar, paradoxal, îi neîmplineşte; apropierea declanşează o explozie de frustrări, amintiri şi sentimente violente de iubire fraternă. Regia, Alexandru Mâzgăreanu. În distribuţie: George Alexandru, Şerban Gomoi, Ion Grosu, Ruxandra Sireteanu.

Concert simfonic

La Atenul Român, un concert excepţional, cu un program Vieru, Liszt şi Brahms. La pupitrul Filarmonicii „George Enescu”, dirijorul de origine română Christian Badea, un muzician aclamat pretutindeni în lume, fie că dirijează operă sau simfonic. Sâmbătă, la ora 19.00.

Dirijorul Gerd Schaller, la Sala Radio

În programul de vineri puteţi asculta „Concertul pentru harpă şi orchestră” de Paul Constantinescu şi „Recviemul German, op.45” de Brahms. Solişti: Elena Ganzolea – harpă, Irina Iordăchescu – soprană, Eduard Tumagian – bariton. Îşi dă concursul Corul Academic Radio, dirijat de Mihai Goia.

Fanii muzicii disco o vor putea aplauda pe Jennifer Rush

Anul acesta, Jennifer Rush a lansat un nou album. Melodii de pe acest material discografic, precum şi cântece celebre ca „The Power of Love”, „Ave Maria”, „Destiny”, „If You Ever Lose My Love” vor putea fi ascultate în concertul de duminică de la Sala Palatului. În deschidere va cânta Francesco Napoli. Jennifer Rush, care a încântat timp de aproape 30 de ani iubitorii de muzică din întreaga lume, s-a născut la New York, pe 28 septembrie 1960, sub numele de Heidi Stern. În copilărie a luat lecţii de canto şi a studiat muzica clasică. Lansarea ei a venit odată cu anii ’80, când a înregistrat împreună cu Elton John piesa „Flames of Paradise”. Câţiva ani mai târziu ea a lansat albumul „Jennifer Rush”, care i-a adus un succes nebănuit. Single-ul „The Power of Love” a ajuns pe prima poziţie în topurile multor ţări ale lumii, beneficiind şi de numeroase remixuri, însăşi Celine Dion realizând un cover după acest hit internaţional. Piesa a fost desemnată în „Cartea Recordurilor” ca fiind „cel mai bine vândută melodie a unei artiste solo din istoria muzicii pop britanice”. Recordul a fost doborât abia 7 ani mai târziu, în 1992, de piesa „I Will Always Love You”, a lui Whitney Houston.

În 1987 artista a lansat albumul „Heart Over Mind”, urmând ca la numai un an mai târziu să apară încă un disc – „Passion”. Pentru acest album, artista a colaborat cu nume valoroase a industriei muzicale, cum ar fi Michael Bolton, Richie Sambora – chitaristul lui Bon Jovi. Jennifer Rush are la activ şi featuringuri cu Michael Bolton, Placido Domingo şi Brian May – chitaristul de la Queen, cel care avea să apară mai târziu într-un top al celor mai buni 100 de chitarişti ai tuturor timpurilor, realizat de revista „Rolling Stone”. Jennifer Rush a adunat, de-a lungul carierei, peste 50 de discuri de aur şi două albume duble-platinum şi a semnat peste 13 albume, printre care şi „Now Is The Hour”, lansat anul acesta, pe 5 martie. Albumul conţine 15 piese ai căror compozitori sunt nume mai mult decât sonore, ca Alex James, Natasha Bedingfield, Alan Ross şi alţii. Au fost catalogate ca fiind foarte reuşite piesele „Windows”, „Down On My Knees” şi „Betcha Never”, la a cărei compoziţie a participat Natasha Bedingfield şi care este o combinaţie inspirată de pop cu dance.

Jazz&More Festival

La Sibiu se desfăşoară, între 15 şi 17 octombrie, a VI-a ediţie a festivalului de jazz, în care muzica creativă, muzica liberă şi muzica improvizată se vor combina dând naştere unor stiluri care nu pot fi clar încadrate într-un anumit gen. Numeroase formaţii din străinătate vor împărţi scena cu artiştii români. Mircea Tiberian, The Light Trio, Superimprose, Speakers Corner, folosindu-se de chitare, trompete, instrumente de percuţie, vor oferi publicului momente emoţionante. Concertele, recitalurile de club, jam sessionurile vor fi însoţite de colocvii despre muzica contemporană, precum şi de workshopuri de tehnică a improvizaţiei muzicale.

Filme de Cannes la Bucureşti

Unchiul Boonmee care îşi poate aminti vieţile anterioare

La Cinema Studio rulează, între 15 şi 21 octombrie, o selecţie de pelicule proiectate la Festivalul de la Cannes. Selecţia a fost realizată de Thierry Frémaux, delegat general al Festivalului de la Cannes, şi de regizorul Cristian Mungiu. În deschiderea manifestării, după documentarul „Floarea Reginei”, pe un scenariu al lui Paul Călinescu după un basm de Carmen Sylva, selecţionat la Cannes în 1946, şi „Printre colinele verzi”, în regia lui Nicolae Breban, ecranizare inspirată de romanul „Animale bolnave” (Cannes, 1971), puteţi viziona pelicula „Răscoala” de Mircea Mureşan, ecranizare după romanul omonim al lui Liviu Rebreanu, care a fost distinsă cu Premiul „Opera Prima” la Cannes, în 1966. Urmează excepţionala peliculă „Balanţa”, a regizorului Lucian Pintilie, cu Maia Morgenstern, Răzvan Vasilescu, Victor Rebengiuc, Dorel Vişan, Dorina Lazăr, Marcel Iureş, Mariana Mihuţ, Matei Alexandru, Virgil Andriescu, Magda Catone (Cannes, 1992). Perla zilei de vineri este „Uncle Boonmee Who Can Recall His Past Lives” (Unchiul Boonmee, cel care îşi aminteşte de vieţile sale anterioare), în regia thailandezului Apichatpong Weerasethakul, pelicula premiată anul acesta cu Palme d’Or. Filmul este povestea unui om care în apropierea morţii îşi revede vieţile anterioare, ghidat de fantoma soţiei sale.

Sâmbătă, un program la fel de incitant: „O lacrimă de fată”, de Iosif Demian, producţie 1980, un scurtmetraj selecţionat la prestigiosul festival în 1982, în secţiunea „Un Certain Regard”, urmat de „E pericoloso sporgersi”, o peliculă veselă despre oameni trişti, regizată de Nae Caranfil, comparată de criticii străini cu „Rashomon” al lui Akira Kurosawa. Un film foarte aşteptat, „Tournée” de Mathieu Amalric, distins cu Premiul pentru regie şi Premiul FIPRESCI la Festivalul de la Cannes, 2010. Duminică, o revedere după mult timp: „Pădurea spânzuraţilor”, creaţia lui Liviu Ciulei, ce a obţinut Premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes, 1965. Urmează „O vară de neuitat” de Lucian Pintilie

Contesa sângeroasă

Julie Delpy în Contesa

Contesa care dă titlul filmului este una dintre cele mai cunoscute femei malefice ale istoriei: Erzsebet Bathory. Regia şi scenariul sunt semnate de Julie Delpy, care apare şi în rolul titular, alături de Daniel Bruhl, William Hurt şi Anamaria Marinca, în rolul Darvulei, vrăjitoarea confidentă, dar şi amanta contesei.

Ungaria la începutul secolului al XVII-lea. Contesa Erzsebet Báthory (Julie Delpy) este considerată cea mai puternică femeie din ţară – frumoasă, inteligentă şi nedispusă să accepte o lume în care bărbaţii sunt gata să aplice strâmb sau să încalce legile după cum le convine. La un ospăţ, Erzsebet întâlneşte un bărbat mult mai tânăr decât ea, István (Daniel Brühl), după care cei doi se îndrăgostesc cu patimă unul de altul. Dar fericirea lor nu durează mult: tatăl lui István, contele Thurzó (William Hurt), îşi sileşte fiul să rupă relaţia cu Erzsebet şi pune la cale un plan împotriva acesteia.

Strategia reuşeşte: Erzsebet presupune că a fost respinsă din cauza diferenţei de vârstă dintre ea şi István şi, orbită de dor şi de tristeţe, cade pradă iluziei nebuneşti că sângele de fecioară o va păstra veşnic tânără şi frumoasă. Şiruri de fete sunt aduse la castel, fără să se mai întoarcă niciodată. Erzsebet devine, în mod vizibil, tot mai dementă şi obsedată. Iar când, în cele din urmă, îşi dă seama că a fost victima unei conspiraţii politice şi că tatăl iubitului ei a scos-a din scenă, este prea târziu… „De fapt, filmul vorbeşte mai mult despre deteriorare decât despre o femeie care îmbătrâneşte şi care, de aceea, îşi pierde minţile; pierderea dragostei o duce la nebunie, şi la fel teama de moarte – adică un lucru cu care eu pot empatiza”, mărturisea regizoarea Julie Deply. Românca Anamaria Marinca, stabilită acum la Londra, unde apare cu regularitate în producţii teatrale şi de televiziune, apreciată pentru rolurile ei de pe scenele româneşti, în piese clasice după August Strindberg şi Alexandre Dumas, dar şi în texte moderne de Heiner Müller ca şi în dramele provocatoare ale lui Sarah Kane, revine cu acest rol pe marile ecrane într-o coproducţie Franţa-Germania. Să nu uităm că ea a fost revelaţia anului 2005, când a obţinut Premiul britanic BAFTA pentru Cea mai bună actriţă, pentru rolul unei adolescente est-europene aduse în Anglia şi forţate să se prostitueze, din producţia de televiziune „Sex Traffic”. Printre cele mai importante filme de ficţiune ale sale se numără pelicula lui Francis Ford Coppola, „Youth Without Youth”, şi drama „4 luni, 3 săptămâni şi 2 zile”, care a câştigat, în 2007, la Festivalul de la Cannes, Palme d’Or şi i-a adus actriţei cronici elogioase. La Berlinala din 2008 a fost onorată cu premiul Shooting Star.

Magdalena Popa Buluc şi Victoria Anghelescu