Republica Moldova: alegeri prezidențiale într-o societate divizată între est și vest

Alegerile prezidențiale din Republica Moldova de pe 30 octombrie și 13 noiembrie (turul II), sunt un eveniment-surpriză, făcut posibil pe neașteptate de o decizie a Curții Constituționale de la Chișinău, din martie. Aceasta invalida o decizie a Parlamentului din vara anului 2000, care modificase un articol al Constituției în sensul alegerii președintelui țării de către parlament, nu prin vot direct, ca până atunci. Mandatul președintelui Nicolae Timofti, ales în parlament, în anul 2012, a expirat în primăvara acestui an, făcând necesare noi alegeri prezidențiale. Respectând decizia Curții Constituționale, aceste alegeri au loc prin vot direct.

După o campanie electorală în care principalele teme au fost orientarea geopolitică a țării, spre Rusia sau spre Occident, dispariția unei sume de aproximativ un miliard de euro din băncile Republicii Moldova în 2014, lupta contra corupției și pretinsul control din umbră pe care ”oligarhul” Vladimir Plahotniuc, vicepreședinte al principalului partid de guvernare, Partidul Democrat, îl exercită asupra instituțiilor statului, a urmat un prim tur de scrutin cu rezultate previzibile, deși scorul primilor doi candiați a depășit cu mult prognozele analiștilor. Astfel, Igor Dodon, candidatul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova și fost ministru al economiei în guvernele din timpul mandatelor lui Vladimir Voronin, a obținut 47,98%, iar Maia Sandu, fost ministru al justiției, a fost votată de 38,7% dintre cetățenii care au participat la alegeri.

Pentru turul II, principala șansă la victorie o are candidatul pro-rus Igor Dodon, un militant pentru includerea Republicii Moldova în Uniunea Eurasiatică în care Rusia este hegemon și pentru federalizarea țării ca soluție pentru conflictul înghețat din Transnistria. Lui Igor Dodon i-au lipsit sub 30.000 de voturi ca să câștige din primul tur. Acestea pot fi recuperate, în principal, din două surse: creșterea participării la vot a locuitorilor din unitatea teritorială autonomă Găgăuzia, și atragerea de partea lui Dodon a majorității votanților care l-au susținut în primul tur pe candidatul Partidului Nostru, Dumitru Ciubașenco, clasat pe locul 3, cu peste 6 la sută (85.000 de voturi). Combinând aceste două surse, fără o mobilizare suplimentară a electoratului, Dodon poate adăuga până la 150.000 de noi votanți la cei 680.000 pe care îi are deja. Maia Sandu, cu peste 549.000 de votanți, ar putea să mai câștige până la aproximativ 100.000 dacă alegătorii celorlalți candidați, majoritatea pro-occidentali, o vor susține. Prin urmare, o victorie a Maiei Sandu ar putea fi posibilă numai în cazul unei mobilizări extraordinare a electoratului în turul II. Este de notat că prezența în turul I a constituit doar 49%, fiind primul scrutin la care indicatorul prezenței coboară sub 50 la sută de la proclamarea independenței Republicii Moldova.

În toiul unei toamne mai friguroase decât de obicei, alegătorii au fost descurajați să iasă la vot chiar și de vremea de afară. Ziua alegerilor, 30 octombrie, a fost ploioasă și rece, cu vânt puternic. Cum nici pe parcursul campaniei electorale situația meteorologică nu a fost cu mult diferită, majoritatea întâlnirilor electorale s-au desfășurat în spații închise. Astfel se explică, în parte, apatia generală a cetățenilor, a reticenței lor de a participa în număr mare atât la evenimentele electorale, cât și la vot. Mai trebuie făcută mențiunea că nici candidații importanți nu au organizat evenimente de anvergură, limitându-se la dezbaterile televizate, vizitele slab mediatizate în provincie și împânzirea localităților cu panouri și afișe electorale, dintre care mai des întâlnite au fost, de departe, cele ale președintelui democraților, Marian Lupu, cotat în sondaje cu peste 12% din intențiile de vot. Cu câteva zile înainte de alegeri, acesta a anunțat că se retrage din cursă în favoarea Maiei Sandu.

După declararea rezultatelor finale ale turului I, cele două tabere rămase în competiție, reprezentându-i pe Maia Sandu și pe Igor Dodon, au scos la înaintare ”artileria grea”. Maia Sandu a fost acuzată de staff-ul socialiștilor că reprezintă interesele comunității LGBT, că va închide bisericile ortodoxe după ce va veni la putere, că reprezintă interese străine, occidentale, că este favorabilă unirii cu România. Într-o conferință de presă organizată de episcopul cu vederi pro-ruse Marchel, principala voce pro-Igor Dodon din Mitropolia Moldovei (subordonată Patriarhiei Ruse), alegătorii au fost somați să n-o voteze pe Maia Sandu deoarece este, printre altele, ”necreștină” și ”stearpă” (candidata Partidului ”Acțiune și Solidaritate” nu este căsătorită și nu are copii). De asemenea, tabăra lui Dodon a răspândit zvonul că Maia Sandu ar fi negociat primirea în Republica Moldova a 30.000 de refugiați sirieni cu cancelarul german Angela Merkel. În conexiune cu acest zvon, o echipă de televiziune din trustul de presă al lui Vladimir Plahotniuc a realizat un reportaj în care câțiva studenți la medicină originari din Siria și-au declarat susținerea pentru Maia Sandu și au răspuns pozitiv la întrebarea dacă ar dori ca refugiații sirieni să vină în Republica Moldova. Faptul că trustul lui Plahotniuc s-a alăturat taberei socialiste în atacurile împotriva Maiei Sandu alimentează supoziția că magnatul moldovean ar avea o înțelegere cu Dodon și l-ar susține, de fapt, pe acesta pentru funcția de președinte.

Sondajele de opinie făcute publice înaintea primului tur al alegerilor prezidențiale au relevat o polarizare a electoratului moldovean în ceea ce privește opțiunea direcției geopolitice a țării, la fel ca până acum, însă cu o creștere semnificativă a numărului celor care doresc integrarea în Uniunea Eurasiatică dominată de Rusia. Conform Barometrului de Opinie Publică, sondaj semestrial făcut public de Institutul de Politici Publice de la Chișinău în octombrie, puși în fața opțiunii de a alege între Uniunea Europeană și cea Eurasiatică, 30,9% dintre cetățeni ar vota pentru integrarea în UE, în timp ce 44% ar alege ca Republica Moldova să devină parte a UEA. Cu siguranță, această polarizare influențează și alegerile prezidențiale, în care se vor confrunta pe 13 noiembrie un candidat pro-rus și unul pro-occidental, chiar dacă mai ales din partea taberei Maiei Sandu s-au făcut încercări de a ”depăși votul geopolitic”. După cum arată datele sociologice, acesta influențează, totuși, opțiunile de vot.

Pentru a încerca să luăm pulsul alegătorilor moldoveni înaintea turului II, am vorbit cu câțiva locuitori ai Chișinăului, întâlniți pe străzile capitalei Republicii Moldova. Vă prezentăm opiniile cele mai reprezentative:

Alina, 21 de ani, studentă:

”În turul I nu am mers să votez deoarece am fost nevoită să rămân în Chișinău și nu puteam vota decât în localitatea de unde provin. În turul II voi merge acasă și voi vota pentru Maia Sandu. Vreau ca Moldova să intre în Uniunea Europeană. Corupția e o problemă majoră. Cred că Maia Sandu va reuși să lupte eficient împotriva corupției, pentru că este susținută din exterior. Trebuie s-o susținem și noi.”

Oleg, 46 de ani, șofer (vorbește în limba rusă):

”Am votat pentru Ciubașenco în turul I, acum mă mai gândesc. Poate că voi vota pentru Dodon. Totuși, aș vrea să nu se țină de hoție dacă va ajunge președinte. Țara aceasta nu mai rezistă încă patru ani cu hoți la guvernare, care fură miliarde”.

Nicolae, 37 de ani, vânzător la piața centrală agro-alimentară din Chișinău:

”Nu am fost să votez în turul I, nu voi merge nici în turul II. Nu văd sensul, nu mai cred în nimeni. Frații mei sunt plecați la Moscova să lucreze, în construcții. La anul poate că voi merge și eu după ei. Încercăm să ne descurcăm în afara politicii.”

Natalia, 42 de ani, notar public:

”Voi merge să votez în turul II, pentru că este dreptul meu. Am un buletin și trebuie să-l folosesc. Dar îmi voi anula votul, voi pune două ștampile pe fiecare candidat. După tot ce s-a întâmplat în ultimii ani, cum să-i votez? Niciunul nu merită votul meu. Au fost implicați ambii în ilegalități.”

Vom continua să urmărim îndeaproape situația din Republica Moldova până la consumarea turului II al alegerilor parlamentare, care va avea loc pe 13 noiembrie.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.