Republica Moldova: cetățenii moldoveni din Rusia, ținta spionajului rusesc

Cazul cetățeanului RM reținut de FSB, fără clarificări oficiale la Chișinău

Autoritățile de la Chișinău informează că nu dispun deocamdată de informații oficiale despre reținerea, la Moscova, a unui cetățean al Republicii Moldova, relatează TVRMoldova.md. Bărbatul este acuzat de tentativă de atentat terorist. Despre acest lucru a vorbit ministrul Afacerilor Externe al Republicii Moldova, Mihail Popșoi, jurnaliștilor miercuri, 15 aprilie, după ședința Guvernului.

„Pe moment, nu am avut o solicitare din partea unui cetățean de-al nostru sau o informare oficială din partea autorităților ruse. Ne-am autosesizat și vom investiga dacă aceste lucruri se adeveresc sau nu. Imediat ce vom avea o informație oficială, vom comunica public”, a detaliat Mihai Popșoi.

Pe 14 aprilie, Serviciul Federal de Securitate al Federației Ruse (FSB) a anunțat arestarea a trei persoane suspectate de planificarea unui presupus atac terorist la Moscova. Potrivit FSB, printre aceștia sunt un militar ucrainean trimis de Serviciul de Securitatea al Ucrainei, SBU, un cetățean al Republicii Moldova și un cetățean rus.

FSB a precizat că presupusul atac terorist ar fi trebuit să fie comis la Moscova, prin detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat ascuns într-un scuter electric amplasat în apropierea unei clădiri de birouri.

Trupele lui Putin din regiunea transnistreană, prinse în menghină. Conducerea GOTR, declarată indezirabilă în R. Moldova

Conducerea Grupului Operativ al Trupelor Ruse, adică soldații ruși staționați ilegal în regiunea transnistreană, ar fi fost declarată indezirabilă pe teritoriul R. Moldova, anunță canalele de Telegram de la Tiraspol.

Redacția Deschide.MD a discutat cu sursele sale din regiunea separatistă care au confirmat informația și au oferit mai multe detalii. Astfel, acest statut l-a primit atât comandantul GOTR, Dmitri Zelenkov, cât și adjuncții săi, Dmitri Opalev, Serghei Mașenko și Serghei Șirșov. De asemenea, este interzis pe teritoriul R. Moldova și șeful statului major al GOTR, Marat Iarulin, dar și Alexei Bogomolov, care se ocupă de schemele de finanțare ilegală a GOTR.

După ce a aflat despre măsurile luate de autoritățile constituționale de la Chișinău, conducerea Grupului Operativ al Trupelor Ruse a intensificat controalele interne și verificările asupra militarilor incorporați.

Măsura limitează substanțial spațiul de manevră pentru conducerea GOTR, care nu mai este în stare să părăsească regiunea transnistreană fără a risca deportarea cu imposibilitatea întoarcerii în zona separatistă.

Propunere CEC: limba română, condiție pentru funcția de bașcan al UTA Găgăuzia

Republica Moldova ar putea organiza viitoarele alegeri după reguli noi. Comisia Electorală Centrală a supus consultărilor publice, pe 15 aprilie, mai multe propuneri de modificare a Codului electoral. Printre acestea se numără reguli mai clare pentru campaniile electorale desfășurate în mediul online, dar și modificări care vizează alegerile din regiunea găgăuză, notează NewsMaker.

Astfel, viitorii candidați la funcția de bașcan ar putea fi obligați să cunoască nu doar limba găgăuză, ci și limba română. Președinta CEC, Angelica Caraman, a spus că propunerile au scopul de a aduce procesul electoral din Moldova mai aproape de standardele internaționale. Acestea urmează să fie analizate de CEC și, ulterior, transmise Parlamentului.

Reguli noi pentru alegerile din Găgăuzia

Un capitol separat este dedicat alegerilor pentru Adunarea Populară și funcția de bașcan al Găgăuziei. Inițiativa vine în contextul blocajului juridic din regiune, care durează de peste jumătate de an și împiedică organizarea alegerilor pentru legislativul regional.

Una dintre propuneri vizează limitarea participării la vot doar la alegătorii care au domiciliu sau reședință în autonomie.

O nouă lege îi va permite lui Putin să trimită trupe în alte țări pentru a-și „proteja” cetățenii

În ultimii ani a crescut numărul inculpaților de origine rusă în țări ca Polonia, Lituania sau Germania, pentru incidente de sabotaj, relatează TVR Moldova.

La Moscova, un nou proiect de lege prevede ca trupele rusești să poată fi trimise în alte țări, în cazuri în care cetățeni ruși sunt reținuți sau fie și numai inculpați de instanțe străine.

În expunerea de motive, se arată că necesitatea este de a proteja drepturile celor vizați, mai ales în fața unor instanțe pe care Moscova nu le recunoaște.

În ultimii ani, a crescut numărul inculpaților de origine rusă în țări ca Polonia, Lituania sau Germania, pentru incidente de sabotaj.

Așadar, o asemenea lege ar putea fi invocată de Rusia ca motiv pentru intervenție, iar pretextul protejării cetățenilor ruși în străinătate să mascheze, de fapt, un atac militar.

Proiectul de lege a trecut prin camera inferioară a Parlamentului de la Moscova încă primă lectură, în unanimitate. El va fi transmis mai departe Consiliului Federației.

Oficial rus pledează pentru restabilirea formatului 5+2 înaintea întrevederii reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului

Rusia pledează „în mod ferm” pentru convocarea cât mai rapidă și necondiționată a formatului 5+2 în negocierile de reglementare transnistreană, în timp ce Republica Moldova și Ucraina consideră acest lucru inadmisibil, relatează Radio Moldova.

Ministrul adjunct de Externe al Rusiei, Mihail Galuzin, afirmă că formatul 5+2 ar fi „singurul mecanism recunoscut și eficient de reglementare”. Declarațiile au fost făcute pentru publicația rusească Izvestia, înaintea întâlnirii reprezentanților politici ai Chișinăului și Tiraspolului, planificată pentru 16 aprilie.

„Din cauza poziției Chișinăului și, ulterior, a Kievului, formatul este inactiv din 2019. Întâlnirile dintre reprezentanții politici ai Chișinăului și Tiraspolului, în așa-numitul format 1+1, au arătat că sunt insuficiente pentru identificarea unor soluții de reglementare”, a declarat oficialul rus.

Ambasada României salută noul serviciu pentru relațiile bilaterale creat în MAE de la Chișinău

Ambasada României în Republica Moldova salută decizia luată de Guvernul Republicii Moldova de a crea în cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Moldova, un serviciu dedicat relațiilor cu România – un pas firesc și binevenit în consolidarea cooperării strategice, relatează TVR Moldova.

„Această inițiativă reflectă maturitatea și profunzimea parteneriatului bilateral, precum și necesitatea unei coordonări tot mai eficiente într-un context marcat de intensificarea dialogului politic, extinderea cooperării sectoriale și avansarea parcursului european al Republicii Moldova. Instituționalizarea unui mecanism dedicat relației cu România confirmă importanța pe care Chișinăul o acordă acestui parteneriat privilegiat”, se arată în comunicatul ambasadei.

România rămâne un susținător ferm al eforturilor de modernizare și reformă ale Republicii Moldova, iar consolidarea capacității instituționale a Ministerului Afacerilor Externe contribuie direct la atingerea obiectivelor comune, în special în procesul de integrare europeană.

Ambasadorul rus Oleg Ozerov a cerut o întrevedere cu Evghenia Guțul. Motivul pentru care solicitarea a fost respinsă

Ambasadorul agreat al Federației Ruse în Republica Moldova, Oleg Ozerov, a solicitat o întrevedere cu bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul, în penitenciar. Directorul Administrației Naționale a Penitenciarelor, Alexandru Adam, a precizat pentru IPN că solicitarea a fost respinsă, relatează Radio Chișinău.

Potrivit lui, răspunsul a fost transmis prin intermediul Ministerului Afacerilor Externe, întrucât instituția nu comunică direct cu ambasadele. „A fost o solicitare, dar ea nu se încadrează în prevederile de asistență consulară”, a precizat Alexandru Adam.

Evghenia Guțul, afiliată fugarului Ilan Șor, a fost condamnată la șapte ani de închisoare de prima instanță. Aceasta a fost luată sub strajă din sala de judecată și plasată în Penitenciarul 13. Decizia a fost pronunțată pe 5 august 2025 de către magistrații Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.

Ministrul de externe Mihai Popșoi anunță data la care Republica Moldova va părăsi oficial CSI

Republica Moldova a finalizat procesul de retragere definitivă din Comunității Statelor Independente. Săptămâna aceasta au fost publicate în Monitorul Oficial și au intrat în vigoare decretul de promulgare și legea pentru denunțarea Acordului de constituire, transmite Radio Chișinău.

Șeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat după ședința Guvernului că retragerea formală va deveni efectivă peste 12 luni, menționând că, în practică, Republica Moldova nu mai participă de ani buni la activitățile organizației.

„După promulgarea denunțării acordurilor respective și publicarea lor în Monitorul Oficial, pe data de 8 aprilie a fost notificat Secretariatul de la Minsk și am primit înapoi confirmarea recepționării notificării noastre. Așadar, din punct de vedere juridic, după parcursul a 12 luni de la 8 aprilie anul curent, deci la 8 aprilie anul viitor, din punct de vedere juridic, formal, conform dreptul internațional, nu vom mai face parte din CSI. Însă, din punct de vedere practic, noi deja nu mai facem parte de mult, ori de ani buni nu mai participăm la evenimentele de ordine politic și la alte evenimente care nu sunt în interesul național a Republicii Moldova”, a spus Mihai Poșoi.

Alegeri locale noi la Orhei: cine sunt cei zece candidați care luptă pentru fotoliul de primar

Zece candidați s-au înregistrat pentru funcția de primar al municipiului Orhei la alegerile locale noi din 17 mai 2026, potrivit datelor publicate de Comisia Electorală Centrală. Printre aceștia se numără reprezentanți ai Partidului Acțiune și Solidaritate, Partidului Socialiștilor, Partidului Comuniștilor, Partidului „Democrația Acasă”, Partidului Verde Ecologist și Ligii Orașelor și Comunelor, dar și patru candidați independenți, relatează newsmaker.md.

Lista completă a candidaților înregistrați este următoarea: Ramiz Ansarov (independent), Vasile Adașan (independent), Dumitru Melnic (PCRM), Diana Memeț (independentă), Sergiu Aga (Liga Orașelor și Comunelor), Victor Perțu (Democrația Acasă), Sergiu Pîslaru (Partidul Verde Ecologist), Sergiu Stanciu (PAS), Andrei Don (independent) și Stanislav Balan (PSRM).

Cum ajunge ajutorul european în regiunea transnistreană și cine gestionează acești bani

În 2025, regiunea transnistreană a primit 6,3 milioane de euro ajutor financiar nerambursabil din partea donatorilor europeni. Printre aceștia se numără Uniunea Europeană, precum și guvernele Suediei, Regatului Unit și Germaniei. Aceste date sunt prezentate în raportul așa-numitului minister al economiei al regiunii privind activitatea din 2025, publicat la începutul lunii aprilie, relatează Zona de Securitate.

După publicarea raportului, cititorii noștri au avut o întrebare: cum ajunge, de fapt, ajutorul european în regiunea transnistreană și cine gestionează aceste fonduri.

Este important de înțeles că aceste mijloace nu intră în bugetul regiunii.

De regulă, banii europeni sunt direcționați către proiecte concrete și sunt gestionați de organizații neguvernamentale care implementează programele la nivel local. Fondurile rămân în conturile acestor organizații și sunt utilizate exclusiv pentru implementarea proiectelor. Astfel, în realitate, așa-numitul minister al economiei al regiunii nu are legătură directă cu gestionarea acestor bani, deși informația despre ei a fost inclusă în raport.

Măsuri de promovare a încrederii

Una dintre cele mai mari programe de asistență europeană implementate în regiunea transnistreană este EU Confidence Building Measures („Măsuri de promovare a încrederii”). Programul este finanțat de Uniunea Europeană și implementat de Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD). El funcționează din 2009 și acoperă ambele maluri ale Nistrului: proiectele sunt implementate atât pe malul drept, cât și pe malul stâng al râului. Nu este vorba despre transferuri în bugetul regiunii, ci despre sprijin pentru inițiative concrete în domenii precum dezvoltarea afacerilor, infrastructura socială, sănătatea, cultura, mediul, educația și mass-media.

Procuror general cu drepturi depline: Alexandru Machidon trece vettingul

Procurorul general interimar, Alexandru Machidon, a trecut cu succes procedura de vetting, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP) aprobând raportul Comisiei de evaluare, relatează Moldova1. În urma acestei decizii, Alexandru Machidon poate exercita funcția de procuror general cu drepturi depline.

Decizia a fost adoptată în unanimitate, cu 10 voturi, la ședința din 16 aprilie. Membrii CSP au confirmat astfel concluziile Comisiei de evaluare, din 24 martie 2026, potrivit cărora procurorul general interimar corespunde criteriilor legale și nu prezintă probleme de integritate.

Hotărârea CSP poate fi contestată la Curtea Supremă de Justiție de către subiectul evaluării sau de către Comisie, în termen de 15 zile de la recepționare.

După expirarea termenului de contestare, hotărârea va fi remisă procurorului general interimar pentru inițierea procedurilor administrative necesare. Totodată, documentul va fi publicat pe pagina oficială a CSP în termen de trei zile.