Republica Moldova, de la pașaportizarea rusă la integrare europeană

Republica Moldova, pregătită să avanseze în parcursul european. Mesajul transmis de Maia Sandu la Strasbourg

Republica Moldova este pregătită să avanseze în procesul de aderare la Uniunea Europeană prin deschiderea negocierilor pentru toate capitolele, relatează Radio Moldova. Declarația a fost făcută de președinta Maia Sandu, la Strasbourg, unde a avut o întrevedere cu președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, și mai mulți reprezentanți ai grupurilor politice europene.

„Vrem să mergem înainte. Suntem pregătiți să deschidem negocierile privind toate clusterele. Atât Comisia Europeană, cât și Consiliul spun că suntem pregătiți. Republica Moldova își îndeplinește, pas cu pas, angajamentele asumate. Un proces de aderare bazat pe merite necesită eforturi din ambele părți, iar Republica Moldova își întinde mâna”, a declarat Maia Sandu pe 18 mai, în debutul turneului său diplomatic pentru promovarea parteneriatelor extinse pentru securitatea și dezvoltarea Republicii Moldova.

În cadrul vizitei la Parlamentul European, Maia Sandu va fi decorată cu Ordinul European de Merit, distincție instituită cu ocazia marcării a 75 de ani de la Declarația Schuman, acordată personalităților care au contribuit semnificativ la promovarea valorilor europene și la consolidarea proiectului european.

Alexandra Căpitănescu, după scandalul de la TRM: „Nu e normal ca un popor să fie tras la răspundere”

Reprezentanta României la Eurovision, Alexandra Căpitănescu, a transmis un mesaj de mulțumire fanilor din Republica Moldova, în contextul controverselor legate de punctajul acordat de juriu. Artista a subliniat că publicul a susținut România și a îndemnat la unitate, precizând că artiștii și prezentatorii nu poartă nicio vină, relatează TVR Moldova.

„Mulțumim tuturor fanilor din Republica Moldova pentru susținere și pentru ca ne-ați votat. Nu suntem supărați pe juriul din Moldova, care a punctat așa cum a ştiut mai bine, și nu este normal ca un întreg popor să fie tras la răspundere pentru decizia celor 7 persoane. Nici artiştii, nici prezentatorii nu au vina, ba din contră, și-au arătat susținerea față de noi, iar Moldova a votat pentru România. Abia aşteptăm să cântăm la Chişinău și să colaborăm cu cât mai mulți artiști moldoveni pe care noi îi admirăm de când eram mici”, a scris reprezentanta din România la Eurovision din acest an.

Promo-LEX cere eliberarea unui tânăr condamnat la Tiraspol după ce a refuzat să se înroleze în structurile paramilitare

Asociația Promo-LEX solicită implicarea conducerii Republicii Moldova în cazul lui Emilian Ceban, un tânăr din Grigoriopol aflat în detenție în regiunea transnistreană după ce ar fi refuzat să se angajeze în structurile paramilitare locale, relatează jurnal.md. Organizația susține că acesta este ținut ilegal în închisoare din 2022 și cere autorităților constituționale, dar și partenerilor externi, să intervină pentru eliberarea sa.

Potrivit Promo-LEX, Ceban avea 18 ani când a fost reținut, la scurt timp după ce și-ar fi exprimat intenția de a pleca pe malul drept al Nistrului și de a-și continua studiile. Ulterior, el ar fi fost acuzat de pretinsă „trădare de patrie” și condamnat la 12 ani de detenție, într-un proces desfășurat fără acces la apărare independentă și fără informarea familiei despre locul în care se afla.

Citește și: Războaiele dintre palate în primul an de președinție ANALIZĂ

„Cazul lui Emilian Ceban nu este unul izolat. El face parte dintr-un șir de detenții ilegale documentate în anul 2022, pe fundalul războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei și al intensificării controlului represiv în regiunea transnistreană. Regimul de ocupație de la Tiraspol a folosit astfel de cazuri pentru a justifica introducerea așa-numitei „alerte teroriste”, pentru a alimenta propaganda privind pretinsele amenințări externe și pentru a induce frică în rândul populației, inclusiv în rândul tinerilor înrolați în structurile paramilitare ilegale”, se arată în comunicatul Promo-LEX.

Organizația afirmă că dosarul a fost construit în baza unei conversații online cu o persoană care s-ar fi prezentat drept jurnalist. În cadrul schimbului de mesaje, tânărul ar fi transmis o fotografie a unui vehicul utilizat pentru transportul combustibilului, imagine care, potrivit Promo-LEX, a fost ulterior folosită drept principală „probă” în anchetă.

Tot mai mulți șoferi amendați în stânga Nistrului, deși dețin asigurare RCA emisă de Chișinău. Biroul de Reintegrare: „Este o practică abuzivă”

Pe data de 7 mai, puțin după miezul nopții, un cetățean al Republicii Moldova a fost oprit în orașul Rîbnița de către angajații așa-zisului serviciu de patrulare rutieră.

Bărbatul a povestit pentru Zona de Securitate, sub protecția anonimatului, că se afla la volanul unui automobil înmatriculat în Republica Moldova și deținea o poliță obligatorie de asigurare auto RCA emisă în Republica Moldova, recunoscută pe teritoriul regiunii transnistrene, pe care a și prezentat-o la cerere. Cu toate acestea, el a fost amendat cu 420 de ruble transnistrene pentru lipsa asigurării. Astfel de cazuri au mai fost raportate în ultimele luni.

Pe înregistrarea audio consultată de Zona de Securitate, respectivul angajat al așa-numitului „serviciu de patrulare” susține că asigurarea RCA emisă la Chișinău nu ar fi valabilă în regiunea transnistreană. Acesta a sancționat șoferul venit de pe partea dreaptă a Nistrului, invocând că nu ar deține poliță RCA.

Confruntat cu întrebarea cum anume stabilește nevalabilitatea poliței prezentate în regiunea transnistreană, el răspunde că „legea determină”, fără a indica însă o prevedere specifică.

Elena Mârzac la RFI: Republica Moldova are o cooperare „fără precedent” cu UE în domeniul securității și apărării

Republica Moldova se află într-o etapă de „rezistență” și încearcă să răspundă instituțional amenințărilor hibride, prin consolidarea cooperării cu Uniunea Europeană și prin reforme interne, declară la RFI Elena Mârzac, specialistă în comunicare strategică în domeniul securității și apărării și directoarea Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare (PISA). Ea afirmă că relația cu UE în domeniul securității și apărării este „fără precedent”, iar Chișinăul a înțeles că „nu poate face totul de unul singur”.

Elena Mârzac a vorbit la RFI despre concluziile studiului „Consolidarea rezilienței democratice în Parteneriatul Estic: perspective comparative din Republica Moldova, Ucraina și Armenia”, realizat de PISA împreună cu parteneri din Ucraina și Armenia. Potrivit cercetării, amenințările hibride devin deosebit de periculoase atunci când se suprapun peste vulnerabilități interne precum polarizarea socială, neîncrederea în instituții sau fragilitatea democratică.

Specialista în securitate afirmă că integrarea europeană reprezintă „o ancoră” pentru statele aflate sub presiune externă: „Un fir roșu al acestei cercetări a fost faptul că integrarea europeană și colaborarea cu Uniunea Europeană reprezintă o ancoră, o legitimare a funcționării statului. Este direcția în care merg toate aceste țări”.

Citește și: De la Galați în Golful Persic sau cum pot navele militare Made in România să intre în jocul marilor puteri

Referindu-se la Republica Moldova, Elena Mârzac spune că nivelul actual al cooperării cu partenerii occidentali este fără precedent: „Republica Moldova se află acum la un nivel al cooperării în domeniul securității și apărării cu NATO, Uniunea Europeană și state precum Statele Unite, Franța, Marea Britanie, Polonia sau țările baltice pe care nu l-a mai avut niciodată”.

Ea subliniază că apropierea războiului din Ucraina și poziția geostrategică a Republicii Moldova au accelerat consolidarea capacităților de apărare: „A devenit clar că Republica Moldova trebuie să fie un partener de încredere și un stat capabil să reziste de unul singur, având în vedere statutul său de neutralitate”.

„Suntem profund recunoscători”. Igor Grosu a avut o întrevedere cu Principele Radu al României

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avut o întrevedere cu Alteța Sa Regală Principele Radu al României, în cadrul căreia au fost abordate relațiile dintre Republica Moldova și Casa Regală a României, relatează Radio Chișinău.

„Am avut o discuție bună și prietenoasă cu Alteța Sa Regală Principele Radu. L-am felicitat pentru evenimentul frumos, organizat împreună cu Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, dedicat a 160 de ani de la fondarea Casei Regale și a Statului Român modern. Suntem profund recunoscători de sprijinul pe care-l simțim din partea Casei Regale în aspirațiile noastre europene și implicarea și interesul direct de a vedea o Moldovă prosperă și dezvoltată. Vă mulțumim!”, a transmis Igor Grosu pe Facebook.

Rusificarea din regiunea transnistreană: Aproximativ 94% dintre copii frecventează grădinițe cu predare în limba rusă

Sistemul de învățământ din regiunea transnistreană este dominat de limba rusă și prezintă dezechilibre majore în raport cu structura etnică a populației, afirmă șeful Secției analitico-informaționale de la Biroul Politici de Reintegrare, Ivan Țurcan.

Aproximativ 94% dintre copiii din stânga Nistrului frecventează grădinițe cu predare în limba rusă, în timp ce instituțiile în alte limbi sunt subfinanțate și slab dotate, a declarat Ivan Țurcan la emisiunea „Spațiul Public” de la postul Radio Moldova.

Situația este similară și în școli: din aproximativ 160 de instituții de învățământ din regiune, doar 26 oferă predare în limba română, majoritatea utilizând grafia chirilică, iar două sunt în limba ucraineană.

„Acest lucru arată că în regiune are în loc o rusificare, nu o încălcare a drepturilor vorbitorilor de rusă, pentru că e tocmai invers – se încalcă dreptul vorbitorilor de limba română. Reamintim că manualele sunt foarte vechi, curriculumul este foarte învechit, nu corespunde sistemului de la Bologna pentru a putea avea acces la spațiul european”, a precizat reprezentantul Biroului Politici de Reintegrare.

Amintim că, în februarie curent, vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, i-a propus reprezentantului politic al Tiraspolului, Vitali Ignatiev, ca, începând cu 1 septembrie 2026, toate școlile moldovenești din raioanele de est să treacă la predarea în limba română, pentru a asigura copiilor acces la un învățământ de calitate în limba maternă.

În replică, Ignatiev a spus că propunerea Chișinăului de a introduce predarea în limba română cu grafie latină în școlile moldovenești din stânga Nistrului este inadmisibilă și orice formă de presiune ori impunere este „inacceptabilă”.

Interacțiunea între stat și mediul de afaceri – modernizată și debirocratizată. Guvernul lansează un nou program

Simplificarea legislației, optimizarea actelor permisive și digitalizarea interacțiunii între antreprenori și autorități sunt principalele direcții ale Programului „REUȘIM”, lansat, luni, de Guvern. Potrivit estimărilor, reforma inițiată va genera beneficii anuale de 263 milioane de lei pentru mediul de afaceri, relatează anticorupție.md.

Potrivit viceprim-ministrului Eugeniu Osmochescu, Programul „REUȘIM” înseamnă mai puține bariere administrative, reguli mai clare și o interacțiune mai eficientă între stat și antreprenori. „Ne propunem să facem procesul de inițiere și dezvoltare a unei afaceri mai rapid, mai transparent și mai accesibil”, a spus oficialul, menționând că reforma vizează anumite domenii prioritare, dar accentul va fi asupra mediului de afaceri.

Citește și: Pașaportul rusesc, arma tăcută a Kremlinului. De ce decretul pentru Transnistria lovește Republica Moldova și privește direct România

Eugeniu Osmochescu a menționat că prin acțiunile propuse se urmărește alinierea la normele implementate în Uniunea Europeană (UE), în particular în ceea ce ține de reglementare, care este excesivă în Republica Moldova comparativ cu UE. La fel, se vor reduce riscurile de sancționarea, fiind urmărită proporționalitatea între încălcare și sancțiunea impusă.

Viceprim-ministrul Osmochescu a menționat, printre schimbările ce urmează a fi realizate și eliminarea a 20 de acte permisive, ca fiind abuzive în raport cu mediul de afaceri, precum și simplificarea a 106 de acte legislative și normative care reglementează domeniul prestării serviciilor, în sensul ajustării la rigorile UE și eficientizării proceselor.

Reforma vizează 206 genuri de activitate economică, care generează aproximativ 44% din cifra de afaceri a economiei, și 116 tipuri de acte permisive îmbunătățite, eliberate anual în circa 150.000 de cazuri.

Circa 98% dintre locuitorii regiunii transnistrene sunt cetățeni ai R. Moldova: Ce urmărește Putin prin simplificarea procesului de acordare a cetățeniei ruse

Majoritatea locuitorilor din stânga Nistrului sunt cetățeni ai Republicii Moldova, iar criza economică din regiune este generată de un model economic nesustenabil aplicat în ultimele decenii, susțin autoritățile de la Chișinău.

Totodată, experții consideră că decretul semnat de președintele Federației Ruse, Vladimir Putin, privind facilitarea obținerii cetățeniei ruse pentru locuitorii din stânga Nistrului face parte dintr-o strategie a Moscovei de a încetini parcursul european al țării și de a exercita presiuni de securitate asupra Chișinăului.

Fond la Tiraspol pentru a bulversa cetățenii

Ordinul lui Vladimir Putin privind facilitarea obținerii cetățeniei ruse pentru locuitorii regiunii transnistrene trebuie analizat în contextul statutului juridic al populației din zonă, a declarat șeful Secției analitico-informaționale de la Biroul Politici de Reintegrare, Ivan Țurcan, la emisiunea „Spațiul Public” de la Radio Moldova.

Potrivit acestuia, aproximativ 98% dintre locuitorii regiunii transnistrene sunt cetățeni ai Republica Moldova, iar această cetățenie rămâne una de bază, celelalte fiind complementare. El a subliniat că autoritățile de la Chișinău au obligația de a proteja drepturile acestor persoane, chiar dacă regiunea nu este controlată efectiv.