Republica Moldova, lecții pentru România

La 17 ani de la protestele din 7 aprilie, dreptatea întârzie pentru victimele torturii, susțin experții Promo-LEX, relatează IPN.md. Potrivit asociației, în ultimii ani

De Mihai Isac - Contributor
Republica Moldova, lecții pentru România

7 ani de la protestele care au redefinit destinul european al R. Moldova FOTO Radio Moldova

La 17 ani de la protestele din 7 aprilie, dreptatea întârzie pentru victimele torturii, susțin experții Promo-LEX, relatează IPN.md. Potrivit asociației, în ultimii ani

 

 

În seara zilei de 6 aprilie 2009, mii de tineri s-au adunat în centrul Chişinăului, nemulțumiți de rezultatele alegerilor parlamentare, pe care le considerau fraudate, relatează TVRMoldova.

Au trecut 17 ani de la protestele violente din 7 aprilie 2009, când mii de tineri au ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale să ceară libertate şi democraţie, în urma alegerilor parlamentare din 2009. Acţiunea paşnică a degenerat, însă, într-un adevărat dezastru. Zeci de manifestanţi şi poliţişti au fost răniţi, iar un tânăr a murit după ce a fost bătut cu bestialitate. Tot atunci, sediile Parlamentului şi Preşedinţiei de la Chişinău au fost distruse şi incendiate.

Totul a început în seara zilei de 6 aprilie 2009, când mii de tineri s-au adunat în centrul Chişinăului, nemulțumiți de rezultatele alegerilor parlamentare, pe care le considerau fraudate. Mesajele mobilizatoare s-au răspândit rapid pe rețelele sociale, iar pentru a doua zi a fost anunțat un nou protest masiv. În dimineața de 7 aprilie, mii de oameni s-au adunat din nou în piață, cerând renumărarea voturilor și organizarea alegerilor repetate. Numărul protestatarilor a crescut rapid, ajungând la zeci de mii în doar câteva ore, iar centrul Chişinăului a fost practic blocat.

„Ce a fost pe 7 aprilie 2009?” Un banner cu această întrebare a fost afișat în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului. Iniţiativa aparţine organizaţiei Amnesty International Moldova, care şi-a propus să evoce protestele violente de acum 17 ani. Trecătorii au putut scrie opinii, reflecție și amintiri.

 

Expert, despre evenimentele din 7 aprilie 2009: „Conducerea comunistă dorea să mențină R. Moldova sub influența rusă. S-au folosit de revolta sinceră a tinerilor”

 

Protestele din 7 aprilie 2009 au pornit ca o revoltă populară, dar au fost deturnate de interesele unor forțe obscure, cu scopul de a compromite aspirațiile europene ale tinerilor și de a menține Republica Moldova sub influența Federației Ruse. Opinia aparține analistului politic Ion Tăbârță și a fost exprimată pentru Radio Moldova.

„A fost un protest, o revoltă sinceră a părții europene a societății moldovenești, în mod special a tinerilor care își doreau o altă perspectivă de dezvoltare pentru Republica Moldova – acea spre Uniune Europeană. În schimb, Republica Moldova a rămas izolată în trecut, cu un partid comunist de tip sovietic. Era clar că conducerea comunistă dorea să țină Republica Moldova în trecut, dorea să o mențină în sfera de influență a Federației Ruse”, a declarat analistul politic Ion Tăbârță, în emisiunea „Zi de Zi”, de la Radio Moldova.

Altă constatare este contrastul dintre spiritul pașnic al manifestanților inițiali și scenariul violent care a urmat: în timp ce tinerii ieșeau în stradă din cauza suspiciunilor de fraudă electorală masivă, structurile de putere și actorii externi au pregătit o contra-ofensivă.

 

Promo-LEX: Victimele torturii din 7 aprilie 2009 încă își așteaptă dreptatea

 

La 17 ani de la protestele din 7 aprilie, dreptatea întârzie pentru victimele torturii, susțin experții Promo-LEX, relatează IPN.md. Potrivit asociației, în ultimii ani au fost acordate servicii de asistență juridică pentru zeci de victime ale abuzurilor comise în aprilie 2009. Astfel, 20 de persoane au beneficiat de sprijin juridic la nivel național, iar patru dosare au ajuns la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. În urma hotărârilor obținute, statul a achitat despăgubiri în valoare de aproape 60 de mii de euro, transmite IPN.

Asociația subliniază că fiecare caz câștigat la Strasbourg reprezintă o recunoaștere oficială a încălcărilor grave comise, însă, la nivel național, niciun demnitar nu a fost tras la răspundere pentru violențele din acea perioadă.

 

Zece raioane în loc de 32 și mult mai puține primării. Cum va arăta R. Moldova după reforma administrativă

 

Republica Moldova va avea doar 10 raioane, în loc de 32 câte sunt acum, iar procesul de amalgamare a localităților va fi simplificat, cu scopul final ca o primărie să aibă cel puțin 3.000 de locuitori. Este conceptul reformei administrației publice locale, lansat public de autorități pe 8 aprilie, relatează EuropaLiberă.

Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care a prezentat conceptul la o conferință de presă, a anunțat că va merge pe 9 aprilie în Parlament cu un proiect de lege pentru simplificarea mecanismului de amalgamare voluntară a localităților.

În principal, Guvernul va tripla sumele alocate primăriilor care vor să se unească, „pentru a-și rezolva problemele”, cum ar fi să conecteze populația la apeduct sau la canalizare.

Sunt prevăzute trei tipuri de stimulente financiare: pentru pregătirea procesului de amalgamare, pentru dezvoltarea infrastructurii (va crește de 1.000 până la 3.000 de lei per locuitor) și pentru susținerea bugetelor locale (între 500.000 și 2 milioane de lei, alocați în următorii 3 ani primăriilor nou-formate).

 

CSM cere o anchetă rapidă și eficientă în cazul judecătoarei care s-a plâns că este persecutată de un activist

 

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a cerut o investigație rapidă după ce în automobilul judecătoarei Ana Cucerescu a fost găsit un dispozitiv de urmărire. Declarația a fost făcută pe 7 aprilie, la ședința în care membrii CSM au validat raportul pozitiv de evaluare a judecătoarei respective, relatează Europa Liberă.

Prezentă la ședința a plenului CSM, Ana Cucerescu nu a vorbit despre plângerea pe care a depus-o la procuratură pe faptul că ar fi persecutată de activistul Anatol Mătăsaru, care a fost reținut pe 5 aprilie și eliberat în ziua următoare.

Înainte ca membrii CSM să o invite în sală pentru a discuta raportul comisiei vetting, președintele CSM, Sergiu Caraman, a spus că dispozitivul de urmărire descoperit de poliție în ajun în mașina judecătoarei este un lucru „extrem de grav”.

 

 

Șofer deținut opt ani în închisori din Tiraspol pentru „trădare de patrie”; Promo-Lex cere intervenția autorităților

 

Evghenii Pancioha, cetățean al Republicii Moldova, în vârstă de 42 de ani, deținut ilegal de opt ani în regiunea transnistreană, se află într-o stare gravă, relatează jurnal.md. Lipsit de acces la tratament medical adecvat, acesta riscă să-și piardă viața în detenție, atenționează Asociația Promo-Lex.

Potrivit juriștilor Promo-Lex, bărbatul, originar din Tiraspol, a fost condamnat ilegal, pe 21 decembrie 2018, la 13 ani de închisoare în temeiul „articolului 271 – trădare de patrie” din pretinsul „cod penal” local, fiind învinuit de colaborare cu serviciile secrete ale Ucrainei contrar intereselor regimului de la Tiraspol.

În prezent, Evghenii Pancioha se află în instituția de detenție ilegală denumită „UIN-2” din Tiraspol, unde este lipsit de acces la asistență medicală adecvată și de posibilitatea de a comunica cu lumea exterioară. El suferă de multiple boli cronice grave, precum HIV, hepatite virale, afecțiuni neurologice și patologie vasculară periferică, cu afectarea membrelor inferioare. Starea de sănătate se deteriorează continuu și bărbatul necesită monitorizare medicală permanentă, precum și administrarea unui tratament adecvat, de care acesta a fost lipsit pe întreaga durată a ultimilor opt ani de detenție ilegală.

Anterior privării sale de libertate, Evghenii Pancioha a activat în domeniul transporturilor de pasageri și mărfuri. În 2018, acesta a fost răpit de la așa-numita „vamă” de către ofițerii „ministerului securității” din Tiraspol („MGB”).

După răpire, Evghenii Pancioha a fost ținut inițial într-un subsol, iar ulterior transferat la așa-numitul izolator „SIZO-3”, unde a stat aproximativ 11 luni în regim de izolare.

 

Vasile Costiuc mizează la Primăria Orhei pe un fost om de-al lui Ilan Șor: Cine este Victor Perțu

 

Partidul „Democrația Acasă”, condus de Vasile Costiuc, îl propune la Primăria municipiului Orhei, pe un fost om de-al fugarului Ilan Șor, relatează TV8.md. Este vorba despre Victor Perțu – fostul vicepreședinte al raionului Orhei și actualul director al întreprinderii Apă-Canal Orhei. Perțu a făcut parte din echipa lui Șor timp de mai mulți ani, iar în 2022 a fost chiar reținut pentru pregătirea dezordinilor la protestele organizate în același an.

Costiuc, însă, așa și nu a făcut public numele candidatului „Democrația Acasă” pentru fotoliul de primar de Orhei. A revenit ca să ne spună că vom afla de el în ziua alegerilor.

Din imaginile publicate de Costiuc se vede însă că este vorba despre Victor Perțu, fost vicepreședinte al raionului Orhei în perioada 2018-2023 și actual șef la întreprinderea Apă-Canal Orhei. Acesta a făcut parte din echipa lui Șor începând din 2015, fapt pe care l-a confirmat personal și Victor Perțu pentru TV8.

„Anterior ați fost în echipa domnului Șor corect? Păi da sigur, nici nu ascundem asta nu. Candidați doar din partea Democrației Acasă sau sunteți deja și membru? Cred că o să fim și membri dacă totul o să fie bine”, a declarat pretendentul la Primăria Orhei, Victor Perțu.

 

Dan Perciun – președinte al PAS? Cum răspunde zvonurilor

 

Partidul Acțiune și Solidaritate (PAS) va desfășura, la 14 iunie curent, Congresul extraordinar al partidului, în cadrul căruia va fi aleasă noua conducere, relatează oficial.md. Dan Perciun, ministru al Educației și Cercetării, vicepreședinte al PAS, a spus că nu intenționează să candideze la funcția de președinte al partidului, așa cum se zvonește în spațiul public, informează OFICIAL.

„Eu nu candidez. Dacă domnul Grosu va candida, îl voi susține. Și dumnealui va candida”, a menționat el în cadrul emisiunii „Rezoomat” de la Realitatea Live.

Politicianul a mai spus că funcția de președinte de partid este „o funcție dificilă, cu mari responsabilități” și se va vedea dacă mai vrea cineva să și-o asume.

 

Reforma administrației publice locale. Alexei Buzu: „Numărul raioanelor urmează să fie redus de la 32 la 10 și nu vor mai exista primării cu o populație sub pragul de 3.000 de locuitori”

 

Guvernul de la Chișinău  a prezentat astăzi un prim concept pentru reforma administrației publice locale care prevede reducerea numărului de raioane de la 32 la 10 și crearea de primării mai mari, cu cel puțin 3.000 de locuitori, pentru a îmbunătăți serviciile publice și capacitatea de implementare a proiectelor mari. Raionul Taraclia, cu majoritate de etnie bulgară, va primi un statut special de municipiu. Conceptul a fost făcut public de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, care a subliniat că reforma este necesară pentru a face față depopulării și capacității limitate a primăriilor mici, transmite Radio Chișinău.

Guvernul Republicii Moldova a anunțat un plan de reformă a administrației publice locale, după luni de consultări.  Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a subliniat că reforma nu mai poate fi amânată, deoarece peste 87% dintre primării au sub 3 mii de locuitori, iar populația acestora s-a redus cu 32% în ultimii zece ani. În plus, cheltuielile administrative depășesc de patru ori veniturile proprii, iar doar 47 de primării din țară își acoperă integral costurile de funcționare.

 

Planul Chișinăului pentru Transnistria mizează pe UE. Dar poate Bruxelles-ul să administreze un conflict înghețat?

 

După scurgerea în presă a unui document neoficial privind reglementarea transnistreană, vicepremierul pentru reintegrare de la Chișinău, Valeriu Chiveri, a confirmat și a detaliat public o strategie care repoziționează Uniunea Europeană în centrul soluției, relatează RFI. Planul mizează pe o eventuală administrare externă temporară a regiunii, pe instrumente economice de convergență și pe o integrare graduală până la orizontul anului 2030, într-un moment pe care Chișinăul îl consideră că ar putea deveni favorabil din punct de vedere geopolitic. Cât de realist este, însă, acest scenariu și ce șanse are UE să-și asume un asemenea rol într-un conflict înghețat? Despre aceste întrebări a discutat Liliana Barbăroșie cu doi experți de la Chișinău.

Chișinăul pregătește o schimbare de paradigmă în abordarea conflictului transnistrean, mizând pe implicarea directă a UE nu doar ca mediator, ci ca actor operațional. Strategia include ideea unei administrări externe temporare a regiunii, inspirată din precedentele din Balcani, într-o ultimă apariție mediatică a fost invocat de către vicepremier cazul Slavoniei, dar și crearea unui fond de convergență gestionat de UE, destinat finanțării infrastructurii și sprijinului social în stânga Nistrului.

În paralel, autoritățile propun un calendar etapizat de integrare economică până în 2030, care ar uniformiza treptat taxele, accizele și TVA-ul, reducând avantajele competitive ale regiunii separatiste și ancorând-o în piața europeană.

Elementul central al strategiei este, așa cum pare din descrierile vice-premierului Chiveri, ocolirea administrației de facto și adresarea directă către populație și mediul de afaceri. Chișinăul pare să încerce să transforme dependența economică deja existentă de piața europeană într-un instrument de reintegrare, în condițiile în care majoritatea exporturilor din regiune merg către UE.

Această abordare combină stimulentele economice cu presiunea fiscală graduală, într-un efort de a forța adaptarea actorilor locali fără a genera șocuri sociale majore.

Experții atrag atenția că precedentul invocat de autorități are limite importante. Jurnalistul român Mihai Isac, analist de securitate și senior editor la Karadeniz Press, spune că analogia cu Slavonia trebuie privită cu prudență, în condițiile în care acel model a fost aplicat într-un context post-conflict, după înfrângerea Serbiei și în prezența unei desfășurări masive de forțe internaționale.

„Exemplul Slavoniei are anumite nuanțe similare, dar din punct de vedere istoric este diferit. Serbia a acceptat revenirea sub administrare doar după înfrângere, iar acolo a existat inclusiv o desfășurare masivă de forțe și un proces de dezarmare – lucruri greu de imaginat în cazul Republicii Moldova”, subliniază el.

 

 

 

 

 

 

 

 

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.