Republica Moldova, război politic și drone

O dronă „se plimbă” prin spațiul aerian al R. Moldova

O dronă a intersectat miercuri, la joasă altitudine, teritoriul Republicii Moldova. Aparatul de zbor a fost filmat de cetățeni survolând diferite locații pe traseul de la Nord la Sud, relatează DW.com.

Ministerul moldovean al Apărării a confirmat că miercuri, la ora 16:00, o dronă a survolat frontiera de stat din direcția Moghiliov Podolsk, Vinița (Ucraina) spre satul Sauca, raionul Ocnița (Moldova).

Datele au fost furnizate de Serviciul Operații Aeriene din cadrul Armatei Naționale. La ora 16.05 drona a fost văzută de localnici deasupra orașului Bălți, aceasta deplasându-se pe traiectoria de zbor în direcția raionului Ungheni.

Ulterior, la ora 16:19, aparatul de zbor fără pilot a fost detectat de sistemele de supraveghere a spațiului aerian din dotarea Armatei Naționale în localitatea Lăpușna, raionul Hâncești, la 16:23 – în aproprierea localității Cărpineni, r. Hâncești, menținând direcția spre regiunea de sud a țării.

Spațiul aerian în zona de nord a fost temporar închis. Drona a dispărut de pe radarele Armatei Naționale a Moldovei la ora 16:26, în apropierea localității Mingir (aproape de orașul Huși, România). La ora 16:55, drona a reapărut pe radare în zona localității Colibași, r. Cahul, iar la 16:58 – a traversat s. Cîșlița Prut, r. Cahul, ulterior dispărând de pe radar în zona Giurgiulești.

Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău a condamnat violarea spațiului aerian de către un aparat de zbor fără pilot. „Astfel de incidente reprezintă o încălcare inadmisibilă a suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova și constituie un risc la adresa securității cetățenilor noștri.

Președintele în exercițiu al OSCE, la Chișinău: Încurajăm dialogul între părți pentru a ajunge la o soluționare a conflictului transnistrean

Soluționarea pașnică a conflictului transnistrean, cu respectarea suveranității și integrității teritoriale a Republicii Moldova, rămâne o prioritate pentru autoritățile de la Chișinău, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Mihai Popșoi, în cadrul unei conferințe de presă comune cu Președintele în exercițiu al OSCE Ignazio Cassis, și secretarul general al organizației, Feridun Sinirlioğlu, transmite Radio Chișinău.

Viceprim-ministrul și ministrul afacerilor externe Mihai Popșoi a declarat că discuțiile din cadrul întrevederii cu oficialii OSCE au vizat securitatea regională, dosarul transnistrean și cooperarea cu organizația pentru securitate și cooperare în Europa, reafirmând angajamentul Rep. Moldova față de o soluționare pașnică a conflictului, cu respectarea deplină a suveranității și integrității teritoriale a țării. Mihai Popșoi a anunțat că autoritățile de la Chișinău intenționează să continue procesul de armonizare fiscală și legislativă dintre cele două maluri ale Nistrului până în anul 2030.

Parlamentul a mai denunțat un acord din cadrul Comunității Statelor Independente

Parlamentul a denunțat Acordul cu Comunitatea Statelor Independente (CSI) și alte state ex-sovietice privind împărțirea parcurilor de inventar ale vagoanelor marfare și containerelor ale fostului Minister al Căilor de Comunicații al URSS, semnat în ianuarie 1993, relatează Moldpres.

Denunțarea a fost propusă de Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale. Autorii au precizat că scopul tratatului a fost asigurarea continuității transportului feroviar de mărfuri și prevenirea disfuncționalităților economice într-o perioadă de tranziție instituțională post-sovietică. Astfel, în baza Acordului au fost împărțite parcurile de inventar ale vagoanelor marfare și containerelor aparținând fostului Minister al Căilor de Comunicații al URSS între statele CSI și alte state ex-sovietice care nu au făcut parte din Comunitate. Totodată, a fost stabilit cadrul pentru utilizarea în comun a acestora în viitor.

De Ziua Europei, președinta Maia Sandu a reafirmat angajamentul R. Moldova pentru aderarea la UE: „De patru ani deja, R. Moldova urmează cu hotărâre calea europeană”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a reafirmat angajamentul ferm al țării pentru integrarea europeană, în cadrul recepției organizate cu ocazia Zilei Europei. În mesajul adresat participanților, șefa statului a subliniat că Republica Moldova urmează de patru ani un parcurs european asumat și că acest drum este esențial pentru viitorul țării, comunică MOLDPRES.

Președinta a menționat în discurs că țara noastră a reușit deja să facă pași importanți în procesul de aderare la UE, datorită unei mobilizări fără precedent.

„De patru ani deja, Republica Moldova urmează cu hotărâre calea europeană. Un drum ales pentru că reprezintă pentru noi o garanție existențială a păcii, a libertății și a democrației. Am reușit să facem pași importanți datorită unei mobilizări fără precedent. Funcționari publici, membri ai organizațiilor din societatea civilă, jurnaliști, antreprenori, oameni care muncesc zi de zi pentru a transforma obiectivul aderării la Uniunea Europeană în realitate”, a afirmat șefa statului.

Președinta a atras atenția că procesul de aderare nu trebuie perceput exclusiv prin prisma reformelor tehnice și a negocierilor.

Protejarea flancului estic, care oferă umbrelă de securitate și R. Moldova, prioritate a NATO reafirmată la Summitul B9

Protejarea flancului estic, care oferă umbrelă de securitate și Republicii Moldova, este o prioritate a NATO, potrivit șefilor de stat și înalților oficiali reuniți, pe 13 mai, la cel de-al unsprezecelea Summit București 9. În acest context, țara noastră ar putea beneficia de sporirea sprijinului pentru securitatea sa cibernetică și modernizarea armatei, susțin experții, citați de Moldova 1.

Scopul reuniunii B9 este de a coagula viziunea liderilor țărilor din regiune despre viitorul Alianței Nord-Atlantice, inclusiv privind o posibilă creștere a capacităților sale de apărare și reprezintă o oportunitate pentru consolidarea securității Republicii Moldova și a Ucrainei, a declarat președintele României, Nicușor Dan, în debutul evenimentului.

„E o oportunitate pentru a vedea unde suntem în implementarea angajamentelor pe care ni le-am luat la summit-ul NATO anterior de la Haga și pentru a reafirma sprijinul nostru pentru Ucraina și Republica Moldova. E un sprijin pe care nu trebuie să-l facem doar declarativ, ci trebuie să-l facem eficient, pentru că de securitatea lor depinde securitatea noastră”, a subliniat președintele României.

Eurodeputat: R. Moldova ar putea beneficia de miliarde de euro din fondurile europene de preaderare pentru 2028–2034

Republica Moldova ar putea beneficia, începând cu următorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028 – 2034, de fonduri europene de preaderare, iar Bruxellesul discută inclusiv majorarea cu 10% a fondului european destinat extinderii, a anunțat, pe 13 mai, eurodeputatul român Siegfried Mureșan, președintele delegației Parlamentul European pentru relațiile cu Chișinăul, relatează newsmaker.md.

„În această perioadă, Republica Moldova va primi fonduri de preaderare, la fel ca orice stat candidat. Câți bani va primi Republica Moldova, încă nu știm. Este un fond european de peste 40 de miliarde de euro, destinat tuturor statelor candidate. Și din acest fond vor reveni bani fiecărui stat candidat”, a declarat Mureșan, la o emisiune de la Realitatea.

Parlamentul European cere suplimentarea cu 10% a fondului destinat statelor candidate și stabilirea unor sume clare pentru fiecare țară, inclusiv pentru Republica Moldova.

În plină criză, Tiraspolul deschide „cutia donațiilor”

Pe fundalul unui declin economic profund, administrația separatistă de la Tiraspol a creat un fond în care adună donații de la companii și cetățeni, pentru a putea plăti salariile „bugetarilor” și pensiile. Experții cred că Transnistria speră, de fapt, să atragă ajutoare financiare din Rusia, relatează EuropaLibera.

Întâmplător sau nu, acest fond – numit „Vmeste” (din rusă, „Împreună”), a fost creat după ce Chișinăul a anunțat că, de la l august, va lansa Fondul de convergență, menit să aproprie cele două maluri ale Nistrului, în care vor fi acumulate taxe și impozite de la companiile transnistrene. Tiraspolul s-a opus vehement.

Prezentând inițiativa, pretinsul șef al guvernului transnistrean, Alexandr Rozenberg, a descris situația economică din regiunea transnistreană drept una dintre cele mai dificile din ultimii ani și a spus că așa-numitele autorități de la Tiraspol mizează pe ajutorul mediului afaceri și al cetățenilor.

Rozenberg a explicat că veniturile în bugetul local s-au redus din cauza dificultăților legate de exporturi și importuri și a problemelor energetice.

Cel mai mult a avut de suferit industria – în primele trei luni ale anului curent, volumele de producție au scăzut cu aproape 24% față de perioade similare din trecut. De asemenea, mai multe afaceri au fost închise, iar în unele întreprinderi au avut loc concedieri masive.

Deficit de 300.000 de angajați și războiul informațional: cum reapare în Republica Moldova narativul „sirienilor” în dezbaterea despre piața muncii

În Republica Moldova, în campania electorală prezidențială din 2016, a circulat intens narativul de dezinformare cunoscut drept „operațiunea sirienii”, utilizat împotriva candidatei pro-europene de atunci, Maia Sandu, în contextul crizei migrației din Europa, relatează RFI. Mesajul susținea în mod fals că țara ar urma să fie obligată să primească refugiați din Siria odată cu apropierea de Uniunea Europeană. Nu a existat însă nicio politică publică sau decizie instituțională care să confirme aceste afirmații. Narativul a fost exploatat în spațiul politic și mediatic pentru a alimenta frica identitară și pentru a contesta parcursul pro-european, cu atacuri directe asupra Maiei Sandu.

Astăzi, un mecanism narativ similar reapare în spațiul public, după ce ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugeniu Osmochescu, a vorbit despre un deficit de aproximativ 300.000 de angajați. Cifra, prezentată în contextul productivității scăzute, a fost rapid interpretată dincolo de sensul ei economic și transformată în discurs despre „înlocuirea populației”, „invazie migratorie” și „schimbare culturală”, reactivând aceleași reflexe emoționale din perioada narativului despre „sirieni”.

Mesajul ministrului era unul economic: Moldova nu are suficientă forță de muncă pentru a susține o creștere accelerată și pentru a se apropia de standardele europene de productivitate. Osmochescu a vorbit despre lipsa acută de personal în industrie, agricultură și IT, despre exodul populației active și despre scăderea demografică. În acest context, oficialul a spus că autoritățile analizează inclusiv posibilitatea atragerii controlate și reglementate de muncitori străini, după modelul mai multor state europene.

Irina Gutnic îl va denunța pe Ion Ceban la procuratură: „E un pericol pentru Chișinău și Moldova”

Fosta viceprimară a municipiului Chișinău, Irina Gutnic, susține că a fost demisă ilegal din funcție de primarul Ion Ceban și că intenționează să depună un denunț pentru abuz de putere. În cadrul unei conferințe de presă, aceasta a declarat că Primăria este administrată abuziv și că edilul reprezintă un „pericol atât pentru municipiul Chișinău, cât și pentru Moldova”. De asemenea, Gutnic a anunțat că părăsește partidul Mișcarea Alternativă Națională, după ce anterior a fost făcut public faptul că a fost concediată de la „Apă-Canal”, relatează TV8.

„Am venit în Primăria municipiului Chișinău ca profesioniști, cu încrederea că putem contribui la dezvoltarea orașului. În timp, am văzut cum lucrurile merg într-o direcție pe care nu o mai putem susține. Problemele orașului nu doar că nu se rezolvă, ele se adâncesc. Vedem decizii care nu pot fi explicate profesional. Favoritisme, și, în unele cazuri, situații care ridică probleme de legalitate. Acest lucru nu este întâmplător. Este rezultatul modului în care este condusă astăzi Primăria Chișinău. Nu mai este vorba despre greșeli, este vorba despre un sistem care produce probleme și le acoperă. (…) A rămâne în tăcere, înseamnă a fi complice”, a declarat Gutnic.

Dosarul lui Vladimir Plahotniuc a ajuns la Curtea de Apel Centru

Dosarul privind apelul depus în cauza „frauda bancară”, în care este judecat Vladimir Plahotniuc, a ajuns pe rolul Curții de Apel Centru. Conform informațiilor publicate pe portalul național al instanțelor de judecată, dosarul a fost înregistrat pe data de 12 mai 2026, relatează TVR Moldova.

Completul de judecători care va examina apelul va fi făcut public în cel mult zece zile de la repartizarea dosarului.

Apelul a fost depus de Procuratura Anticorupție pe 6 mai, după ce, la 22 aprilie, Vladimir Plahotniuc a fost condamnat la 19 ani de închisoare în dosarul „frauda bancară”. Procurorii solicită aplicarea unei pedepse de 25 de ani de închisoare.