Retragere din cursa pentru șefia DIICOT: Candidează profesioniști remarcabili

„În urma unei temeinice analize, am decis să nu mai continui participarea în cadrul procedurii de selecţie pentru numirea în funcţia de procuror şef al DIICOT şi să mă concentrez asupra celei de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Aşa cum am precizat şi domnului ministru al justiţiei, în cadrul dialogului purtat cu acesta, experienţa, calităţile mele intelectuale şi profesionale, caracterul şi tot ansamblul competenţelor dovedite de-a lungul unei cariere de procuror de peste 25 de ani mă recomandă a răspunde cel mai bine cerinţelor funcţiei de procuror general, unde pot valorifica, la nivel optim, abilităţile mele, în acord cu nevoile sistemice şi interesele societăţii”, scrie Pîrlog pe Facebook, miercuri, conform News.ro, în timp ce la ministerul Justiţiei au loc interviurile pentru postul de şef al DIICOT.

Pîrlog a ținut să precizeze că nu a candidat pentru un rol la vârful procuraturii din ambiție personală. Procurorul consideră că rolurile de șefie în instituții reprezintă „o responsabilitate enormă, într-un context dificil până la ostilitate. Nu în interesul propriu ci din necesitatea fundamentală de a reaşeza Ministerul Public în parametrii unei evoluţii normale, constructive care să permită furnizarea unui serviciu public la standarde conforme aşteptărilor legitime ale societăţii pentru o justiţie curată şi eficientă corespunzătoare exigenţelor unui stat de drept, membru al Uniunii Europene.”

Pîrlog: În cursă sunt procurori remarcabili

Procurorul a explicat că nu știa cine se va înscrie pentru șefia DIICOT la momentul depunerii candidaturii. Pîrlog se declară mulțumit de oferta pentru șefia DIICOT și o numește în special pe Ioana Albani.

„Temerea la nivelul colegilor, privind inexistenţa unor candidaturi meritorii care să contracareze argumentul des invocat în cazul unor astfel de proceduri desfăşurate anterior, anume lipsa opţiunilor, era cu atât mai puternică, cu cât, în actuala reglementare ministrul justiţiei nu are opţiunea de a nu formula nicio propunere.

Constatând că, printre candidaţi, se regăsesc profesionişti remarcabili, precum doamna Ioana Albani, care, de altfel a avut o prestaţie convingătoare la interviu, consider că participarea mea în cadrul aceste proceduri nu este absolut necesară, existând opţiuni care corespund nevoilor unui management de înalt nivel calitativ, în măsură să răspundă provocărilor acestei funcţii. În concluzie, există opţiuni, totul depinde în ce măsură, ministrul justiţiei va acorda prioritate criteriilor de competenţă profesională şi a interesului public sau va răspunde unor direcţii trasate în urma unor negocieri străine valorilor clamate public”, conchide procurorul.

Albani: Vreau să cred că și ținta MAI este reducerea traficului de droguri și nu alta

Ioana Albani a lucrat pentru 15 ani în zona criminalității informatice, iar apoi în cea a traficului de droguri, relatează Mediafax.

„La traficul de droguri, contează intervențiile în mediul infracțional: dacă ai afectat nucleul de distribuție, nucleul decizional, profitul. (…) Lupta cu drogurile este o luptă de uzură. Sunt necesare intervenții legislative. În București, până în 2023, ne-am confruntat cu o substanță care a circulat foarte mult. Apoi a apărut cea de-a doua, care încă macină Bucureștiul, este vorba de substanțele psihoactive. Bucureștiul are o problemă importantă.”

Despre traficul de droguri, procuroarea mai adaugă faptul că Direcția trebuie să ia în calcul și dimensiunea financiară a fenomenului „Traficul de droguri are o dimensiune puternică financiară, produce bani. Corpul judiciar trebuie să acopere și aceste capacități.”

În lupta cu drogurile, Albani explică faptul că nu există o consistență în decizii. „Sunt structuri teritoriale care trimit în judecată pentru cantități la care structura centrală nu trimite în judecată. Este vorba de deținere de droguri. Sunt diferențe între zona rurală și campusuri studențești, de exemplu.”

„DIICOT, spre deosebire de DNA, trebuie să lucreze mai mult cu sursa externă, decât cea internă (…) Vreau să cred că și ținta MAI este reducerea traficului de droguri și nu alta.”

Albani este de părere că, deși este o instituție matură, DIICOT nu produce suficiente efecte vizibile.

„DIICOT este o instituție solidă, matură, cu rezultate incontestabile. Însă acțiunile noastre trebuie să producă efecte, efectele trebuie să fie cuantificabile, trebuie să scadă fenomenul infracțional.”

Procuroarea spune că un control de anul trecut din interiorul DIICOT a semnalat nereguli la înregistrarea denunțurilor, unele sistematice.

„Anul trecut a existat un control în DIICOT pe înregistrarea denunțurilor. Au fost constatate neregularități, în anumite zone – sistematic, în altele – poate din necunoaștere, este vorba de circuit. Circuitul este foarte important, trebuie să fie respectat, altfel poate profita mediului infracțional. Structurile teritoriale care primeau denunțurile nu verificau situația de la structura centrală.”

Albani a vorbit și despre cooperarea cu serviciile. „Cooperarea dintre DIICOT și SRI a fost întotdeauna, conceptual, sănătoasă. Nu au fost divergențe de opinie cu privire la parcursul penal al unui dosar.”

Procuroarea speră ca instituția pentru a cărei șefie candidează să progreseze. „Aș vrea să văd la DIICOT progres. Asta înseamnă ca activitatea infracțională să scadă.”

Pîrlog, la interviul pentru a deveni procuror general: Justiția a pierdut suportul opiniei publice

Procurorul Bogdan Pîrlog a susținut luni interviul pentru funcția de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. În cadrul acestuia, Pîrlog a vorbit despre opinia publică referitor la justiție și despre motivele din spatele acesteia.

„Să nu uităm că una dintre problemele pentru care ne aflăm acum într-un moment extrem de dificil îl reprezintă faptul că pentru prima dată am pierdut suportul opiniei publice. Întotdeauna au existat curente, dar în permanenţă a fost, fie de o parte, fie de alta un puternic curent al opiniei publice.

Acum ne bazăm, în cel mai bun caz, pe o ostilitate cât de cât indiferentă. Asta în momentul în care nu este o ostilitate extrem, extrem de agresivă la nivelul nostru, al tuturora”, a afirmat Bogdan Pîrlog.