Risc real de recesiune

Potrivit unei analize publicate de instituția financiară, creșterile de taxe — inclusiv TVA, accizele, impozitul pe dividende și taxa pe sectorul bancar — vor pune presiune pe prețuri și pe consumul intern. „Pe termen scurt, se așteaptă ca presiunile inflaționiste să crească din cauza facturilor la energie mai mari începând din iulie, amplificate de creșterile TVA-ului și accizelor începând din august”, a declarat Ștefan Posea, economist în cadrul ING Bank România.

Eliminarea plafonării prețului energiei electrice pentru consumatorii casnici, intrată în vigoare la 1 iulie, a determinat deja o dublare a prețului unitar pentru clienții furnizorilor dominanți de pe piață. În acest context, ING estimează că inflația ar putea ajunge la un nivel cuprins între 7,5% și 8% în lunile următoare, față de 5,5% cât era raportat în luna mai. Totodată, se anticipează o stabilizare a inflației la aproximativ 7,5% până la finalul anului.

Prognoza Băncii Naționale a României pentru sfârșitul lui 2025, revizuită deja în luna mai de la 3,8% la 4,6%, ar putea necesita o nouă ajustare, în funcție de evoluția inflației pe fondul majorărilor fiscale, arată analiza ING.

În paralel, creșterea economică rămâne sub presiune. Estimarea actuală a ING indică o creștere a PIB de doar 0,8% în acest an, una dintre cele mai pesimiste prognoze la nivelul pieței. Totuși, potrivit economistului Ștefan Posea, acest scenariu ar putea fi chiar optimist. În condițiile unei stagnări economice pe parcursul trimestrelor rămase din 2025, avansul PIB ar putea fi de doar 0,3% anul viitor, cu riscul real al unei recesiuni tehnice sau chiar a unei contracții economice pe tot parcursul anului.

„Având în vedere traiectoria actuală, riscul ca economia să intre într-o recesiune ușoară sau chiar să înregistreze o contracție pe tot parcursul anului nu poate fi exclus în totalitate”, a precizat Posea, subliniind că incertitudinea economică ar putea influența inclusiv deciziile de politică monetară ale BNR.

Banca centrală este așteptată să mențină actualul nivel al dobânzii-cheie, de 6,5%, cel puțin până în primul trimestru din 2025, în lipsa unor deteriorări semnificative ale perspectivelor de creștere. Totuși, în funcție de evoluția decalajului de producție și a cererii interne, BNR ar putea lua în considerare măsuri preventive de stimulare economică, chiar înainte de reducerea completă a presiunilor inflaționiste.

Încrederea consumatorilor a scăzut în prima parte a anului, pe fondul așteptărilor privind o creștere a șomajului, înghețarea salariilor în sectorul public și suspendarea majorărilor de pensii. Aceste tendințe alimentează comportamentele de economisire și reduc consumul privat, afectând suplimentar dinamica economică.

Bugetul de stat pentru 2025 a fost construit pe ipoteze semnificativ mai optimiste: o creștere economică de 2,5% și o inflație de 3,8%. În lumina evoluțiilor recente, specialiștii avertizează că aceste proiecții vor necesita revizuiri.

Pe termen mediu, autoritățile vor trebui să găsească un echilibru între măsurile de consolidare fiscală și protejarea ritmului de creștere economică, într-un context caracterizat de volatilitate și incertitudine.