Noul format al proiectului legii lustraţiei, votat în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, conţine diferenţe mari faţă de varianta adoptată în 2006 de Senat. Astfel, perioada de lustraţie a fost redusă de la 10 la 5 ani, iar din funcţiile lustrabile au dispărut câteva dintre ele. Coincidenţă sau nu, au dispărut chiar funcţiile lustrabile despre care s-a afirmat că le-au deţinut Traian Băsescu şi Emil Boc.
Astfel, în varianta votată de Senat, intrau sub incidenţa legii foştii şefi ai misiunilor diplomatice, consulare şi comerciale şi adjuncţii acestora. În varianta votată acum au fost eliminaţi şefii misiunilor comerciale – funcţie deţinută de Traian Băsescu la Anvers – şi toate categoriile de adjuncţi. Legea votată la Senat îi viza şi pe liderii centrali şi pe centru universitar ai UASCR (Uniunea Asociaţilor Studenţilor Comunişti din România).
Acum, liderii UASCR nu mai intră sub incidenţa legii şi, astfel, Emil Boc a avut dreptate când a declarat zilele trecute că nu este lustrabil. De asemenea, din lege au dispărut şi activiştii salariaţi la nivel judeţean ai PCR şi UTC, rămânând doar cei care au fost salariaţi, dar au avut funcţii de conducere. Din prima categorie sunt foarte mulţi actuali consilieri locali şi judeţeni sau chiar primari.
Procedură neconstituţională?
Modul în care s-a dezbătut proiectul legii lustraţiei în Comisia juridică a fost unul total atipic şi mai mult ca sigur neconstituţional. Practic, deputaţii din comisie nu au lucrat pe textul legii venit de la Senat, ci au avut în faţă pe ecranul monitoarelor un text în care se regăseau deja amendamentele aduse legii. Practic, aceste amendamente au fost supuse dezbaterilor şi votării.
Conform unei surse din comisie, textul cu amendamente a fost conceput de preşedinta Camerei, Roberta Anastase (PDL), preşedintele Comisiei juridice, Daniel Buda (PDL), şi independentul Eugen Nicolicea, în cadrul unei întrevederi secrete. O şedinţă anterioară a comisiei, în care să se fi discutat pe marginea acestei legi, nu a existat. Nu a existat nici în 2009.
Contactat de cotidianul.ro, Bogdan Olteanu – membru al Biroului Permanent al Camerei până pe 19 octombrie 2009 – a declarat că, „în 2009, nu s-a discutat nimic de această lege în cadrul conducerii Camerei şi nu s-a întrunit Comisia juridică pentru a o lucra pe parcursul anului trecut”. Mai mult, Olteanu consideră că dacă nu s-a lucrat direct pe textul venit de la Senat, atunci s-a încălcat Constituţia.
PDL a (re)descoperit legea lustraţiei după 13 ani
Interesul subit al PDL pentru legea lustraţiei pare surprinzător la prima vedere. O primă tentativă de a iniţia o lege pe această temă a aparţinut în 1997 deputatului PNŢCD George Şerban (decedat în decembrie 1998), coautor al Proclamaţiei de la Timişoara. La vremea respectivă, colegii de guvernare ai ţărăniştilor, cei din PD, s-au opus categoric apariţiei unei astfel de legi.
În 2005, când patru deputaţi PNL au iniţiat proiectul legii lustraţiei, cei din PD l-au acceptat mai de voie, mai de nevoie, deoarece aveau nevoie de susţinerea PNL pentru legile din domeniul justiţiei promovate de Monica Macovei. După ce proiectul a fost votat în 2006 în Senat, în Cameră au existat numeroase obstrucţii în ceea ce priveşte proiectul, alături de adversarul tradiţional al legii, PSD, aflându-se şi PDL.
În 2008, deputaţii PDL au contribuit decisiv la blocarea votării legii în Cameră, iar în februarie 2009, când PNL a cerut trecerea legii pe ordinea de zi pentru a fi votată, în Biroul Permanent al Camerei, preşedinta instituţiei, Roberta Anastase, a fost cea care a înclinat balanţa la propunerea PSD de a fi retrimisă la comisie, unde a rămas în uitare până la începutul acestei săptămâni.
Surse parlamentare susţin că PDL a reactivat legea lustraţiei „pentru a-şi face imagine” şi pentru că „oricum nu prea mai sunt multe persoane care să intre sub incidenţa legii”. „În plus, Roberta Anastase şi colegii ei ştiu foarte bine că legea va cădea la Curtea Constituţională, deci nu riscă nimic. Oricum, îşi fac imagine pe spatele acestei legi şi, în plus, este un subiect de discuţie care mai acoperă realităţile zilei”, a mai precizat sursa citată.
Unde este proiectul PIN?
Legat de istoria zbuciumată a proiectului legii lustraţiei, toată lumea a uitat un amănunt important, care însă a contat foarte mult în blocarea votării legii. În ultima şedinţă de plen a Camerei de dinaintea alegerilor parlamentare din noiembrie 2008, preşedintele de atunci al deputaţilor, liberalul Bogdan Olteanu, a încercat să supună la vot final proiectul legii lustraţiei. Nu a reuşit, pentru că parlamentarii PSD şi PDL s-au opus.
După ce au invocat faptul că Olteanu a introdus proiectul neregulamentar pe ordinea de zi (faţă de modul de operare al Robertei Anastase, Bogdan Olteanu a fost mic copil – n.a.), deputaţii PDL au cerut retrimiterea la Comisia juridică a proiecului, susţinând că mai există un proiect de lege similar, şi au apelat la o prevedere regulamentară care obligă dezbaterea la pachet a tuturor proiectelor care vizează acelaşi subiect. Cel de-al doilea proiect venea din noiembrie 2005 şi aparţinea trioului Lavinia Şandru, Cozmin Guşă şi Aurelian Pavelescu, la vremea respectivă lideri ai Partidului Iniţiativa Naţională (PIN).
Acum când Roberta Anastase a anunţat că până pe 20 mai legea lustraţiei va fi votată în Cameră şi a trimis proiectul la Comisia juridică, nimeni nu a mai pomenit ceva despre existenţa legii iniţiate de PIN şi s-a uitat de prevederea regulamentară de a se dezbate împreună cele două proiecte.
PSD va ataca legea la Curtea Constituţională
În Comisia juridică, deputaţii PSD s-au abţinut la vot, iar Florin Iordache a votat contra. De altfel, Iordache a anunţat că legea va fi atacată la Curtea Constituţională. Principalul element de neconstituţionalitate al legii îl reprezintă interdicţia persoanelor lustrabile de a candida şi a fi alese în diverse funcţii: preşedinte al României, senator, deputat etc. Mai mulţi parlamentari şi din alte partide consideră că respectiva prevedere „face legea extrem de vulnerabilă din punct de vedere constituţional”. Conform estimărilor, legea va fi dezbătută şi votată în plen, săptămâna viitoare.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.