România a lăsat în urmă toată UE la creșterea veniturilor reale. Surpriza din datele Eurostat despre bogații și săracii țării

Datele Eurostat arată că decalajul de venit dintre bogați și săraci este în România sub media europeană, contrar percepției răspândite.

România a lăsat în urmă toată UE la creșterea veniturilor reale. Surpriza din datele Eurostat despre bogații și săracii țării

Sursă foto: pixabay.com

Datele Eurostat arată că decalajul de venit dintre bogați și săraci este în România sub media europeană, contrar percepției răspândite.

Între 2010 și 2025, venitul median real din România a crescut cu 160,2%, cel mai mare avans din Uniunea Europeană, potrivit mai multor rapoarte recente ale Eurostat. Aceleași date arată însă că aproape un sfert dintre români se consideră săraci, iar statisticile europene contrazic și ideea că diferențele de venit din România ar fi deosebit de mari.

Un avans fără egal în Uniune

Creșterea de 160,2% înregistrată de România lasă mult în urmă toate celelalte state membre, în condițiile în care media UE a fost de 25,4%.

Eurostat a scos din calcul efectul scumpirilor, astfel că procentul reflectă câștigul de putere de cumpărare obținut de România în ultimii 15 ani.

Pe de altă parte, ponderea celor care trăiesc în gospodării ce își acoperă foarte greu cheltuielile zilnice, adică a celor care se consideră săraci, plasează România printre statele cu cele mai ridicate valori din Uniune, arată sursa citată.

 

Cine a mai depășit pragul de 50%

Încă opt state membre au avut creșteri reale ale venitului median de cel puțin 50%: Bulgaria, Polonia, Croația, Malta, Ungaria și cele trei țări baltice, Estonia, Letonia și Lituania.

Grecia și Franța sunt, în schimb, singurele state în care venitul median avea în 2025 o putere de cumpărare sub nivelul din 2010.

Scăderea a fost de 22,3% în cazul Greciei și de 0,6% în cazul Franței, conform aceleiași surse.

O percepție contrazisă de cifre

O altă concluzie, care i-ar putea surprinde pe români, privește inegalitatea veniturilor.

Potrivit Eurostat, decalajul dintre cei mai bogați și cei mai săraci români se numără printre cele mai mici din UE, deși mulți cred că ar fi mai mare decât în alte state membre.

Dacă venitul median oferă un reper pentru nivelul de trai, diferențele de venit din interiorul unei țări sunt măsurate de Eurostat cu ajutorul coeficientului Gini.

Valoarea 0 de pe această scară corespunde unei împărțiri egale a venitului între toți locuitorii, iar valoarea 100, situației în care tot venitul aparține unei singure persoane.

România, sub media europeană a inegalității

În 2025, media UE a coeficientului Gini a fost de 29,2, o valoare depășită de 13 state membre. Cele mai mari inegalități de venit au fost înregistrate de Bulgaria (37,7), Letonia (35,6) și Lituania (35,5).

România a avut un coeficient de 27,3, ceea ce arată că inegalitatea veniturilor este aici semnificativ mai mică decât în celelalte țări ale Uniunii, potrivit analizei citate.

Dificultăți la plata cheltuielilor curente

Eurostat evaluează sărăcia subiectivă în funcție de cât de greu declară gospodăriile că își acoperă cheltuielile curente.

Pentru propria situație financiară, contează atât raportul dintre venituri și cheltuieli, cât și datoriile și averea gospodăriei.

România a avut în 2025 o rată a sărăciei subiective de 23,4%, peste media UE de 17,6%, și ocupă astfel locul trei în Uniune, după Grecia (67,2%) și Bulgaria (36,1%).

Cele mai mici ponderi au fost raportate în Luxemburg (7,1%), Țările de Jos (7,3%) și Germania (7,5%).

Cum se descurcă europenii

Pentru a surprinde diferențele dintre gospodării, Eurostat are în vedere șase variante de răspuns. În ansamblul UE, 26,4% din populație locuia în gospodării care se descurcau ușor sau foarte ușor, pe când 17,6% făceau față cheltuielilor greu sau foarte greu.

Variantele intermediare, „destul de ușor” și „cu oarecare dificultate”, au cumulat 56,1%.

Odată adăugate și răspunsurile „cu oarecare dificultate”, ponderea europenilor care întâmpinau cel puțin unele dificultăți la acoperirea cheltuielilor urcă la 42,5%.

Procentul variază între 18,3% în Germania și 19,8% în Țările de Jos, la un capăt, și 76,9% în Bulgaria și 87,1% în Grecia, la celălalt.

Citește și: Prețurile cresc în România cel mai repede din UE. Ce s-a scumpit cel mai mult și ce prognoză are BNR pentru finalul anului

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.