România conduce în topurile europene ale corupției și traficului de persoane conform raportului oficial Eurojust pe anul 2025

La nivel macroeconomic, intervențiile coordonate de agenția de la Haga s-au soldat cu arestarea a 4.443 de suspecți și indisponibilizarea unor bunuri de proveniență ilicită evaluate la peste 1,2 miliarde de euro. De asemenea, capturile de stupefiante realizate cu sprijinul logistic al instituției au atins valoarea de piață de 31,4 miliarde de euro, pe fondul unei explozii a importurilor de cocaină din America de Sud și a dezvoltării laboratoarelor de droguri sintetice. Cele mai răspândite trei flageluri la nivel continental au rămas înșelăciunea/frauda, traficul de droguri și spălarea de bani.

Radiografia dosarelor din România: Implicare masivă în rețelele internaționale

Autoritățile judiciare din România au avut o activitate intensă în rețeaua Eurojust pe parcursul anului 2025. Magistrații români au deschis 217 cazuri noi, dintre care 40 au avut o complexitate ridicată, implicând anchetatori din cel puțin trei state diferite. Totodată, România a oferit asistență și a participat activ în alte 276 de anchete penale declanșate de structurile judiciare din restul țărilor membre.

Dincolo de cifrele generale de cooperare, raportul evidențiază trei zone critice în care țara noastră deține o pondere alarmantă la nivelul Uniunii Europene:

• Corupție: Eurojust a înregistrat 82 de cazuri noi de mare corupție în 2025. Cele mai multe dosare de acest tip din întreaga Uniune Europeană au fost inițiate de Franța și România, fenomenul fiind descris de analiști drept un catalizator major care subminează instituțiile publice și favorizează crima organizată.

• Trafic de persoane: În privința exploatării prin muncă forțată și a celei sexuale, România a deschis cel mai mare număr de cazuri din UE, depășind state precum Italia și Ungaria. De asemenea, țara noastră a fost plasată pe primul loc și în topul statelor cărora li s-a solicitat cel mai des asistență internațională în rețelele de trafic de migranți și persoane vulnerabile.

• Infracțiuni de mediu: Din cele 68 de anchete transfrontaliere mari care vizează poluarea, defrișările sau traficul de deșeuri care accentuează criza biodiversității, cele mai multe acțiuni judiciare au fost pornite de Italia, România și Slovenia.

Criminalitatea informatică și rutele globale, în creștere continuă

Raportul anual mai arată că atacurile cibernetice și fraudele online au crescut cu 11% comparativ cu anul precedent, Germania, Grecia și Finlanda fiind principalii generatori de dosare pe criminalitate informatică în 2025.

Pentru a face față acestor rețele flexibile, Eurojust și-a extins colaborarea și dincolo de granițele UE, integrând în anchete procurori de legătură din peste 80 de țări terțe. În afara spațiului comunitar, Albania și Ucraina au fost statele care au generat cele mai multe solicitări de asistență pentru combaterea corupției și a fraudelor informatice, în timp ce Elveția și Regatul Unit au rămas principalii parteneri externi solicitați să intervină pentru destructurarea rețelelor de spălare de bani, scrie news.ro.

CITEȘTE ȘI:

Diana Buzoianu: Plângere penală după vandalizarea camerelor de monitorizare a drumurilor forestiere din mai multe județe