La cea de-a 8-a reuniune ministerială desfășurată la București, acordul interstatal dintre România, Ungaria, Azerbaidjan și Georgia, semnat inițial în decembrie 2022 pentru construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră, a suferit o modificare importantă. Această a fost necesară pentru a alinia tratatul cu legislația Uniunii Europene, având în vedere faptul că România și Ungaria sunt membre ale UE.
Miniștrii Energiei din cele patru state au semnat un protocol de amendare a acordului, clarificând că prevederile legislației europene prevalează asupra celor din tratat în cazul României și Ungariei. „Astăzi, miniștrii Energiei din cele patru state au semnat un protocol de amendare a acordului, care clarifică faptul că legislația europeană și obligațiile care decurg din calitatea României și Ungariei de state membre prevalează față de prevederile acordului”, a transmis Ministerul Energiei din România. De asemenea, s-au purtat discuții despre posibilitatea implicării Bulgariei în studiul de fezabilitate și în proiectul de infrastructură.
Proiectul are ca scop construirea unui cablu submarin de aproape 1.200 de kilometri în Marea Neagră, cu o capacitate de transfer de 1.000 MW. Acesta va interconecta rețelele naționale de energie din Caucazul de Sud cu cele din Europa continentală, aducând energie regenerabilă produsă în Azerbaidjan și Georgia către Uniunea Europeană, Balcani și Republica Moldova.
Inițial, Comisia Europeană a exprimat îngrijorări legate de compatibilitatea acordului cu legislația UE, solicitând includerea unei prevederi clare care să stipuleze că obligațiile rezultate din calitatea de membru al UE prevalează. Această modificare a fost esențială pentru continuarea proiectului, asigurând conformitatea cu normele europene.
În cadrul aceleiași reuniuni, operatorii de transport și sistem din cele patru țări au semnat acordul pentru înființarea companiei joint-venture (JV) „Green Energy Corridor Power Company”, cu sediul în București. Transelectrica, operatorul sistemului energetic din România, va deține o cotă egală în cadrul societății, alături de ceilalți parteneri, contribuind fiecare cu un capital de până la 1 milion de euro.
Ministrul român al Energiei, Sebastian Burduja, a subliniat importanța acestui proiect de infrastructură pentru securitatea energetică a regiunii și pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie, cu impact direct asupra reducerii prețurilor pentru consumatori. Proiectul va contribui, de asemenea, la decarbonizarea sectorului energetic prin transportul de energie regenerabilă din Caucazul de Sud.
În plus, a fost anunțată alăturarea Ministerului Cercetării, Inovării și Digitalizării din România la proiect, cu scopul de a evalua posibilitatea includerii unui cablu de fibră optică, ce va conecta cele patru țări și la nivel de fluxuri de date. Această dezvoltare ar putea adăuga o componentă digitală importantă proiectului, consolidând astfel cooperarea regională.
Studiul de fezabilitate tehnico-economică, realizat de firma italiană CESI și finanțat parțial de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD), a fost deja finalizat, iar rezultatele preliminare sunt promițătoare. Urmează studii geotehnice și geofizice privind platforma continentală a Mării Negre, precum și analize de impact de mediu și social.
Estimările preliminare sugerează că valoarea totală a investiției ar putea depăși 2 miliarde de euro, iar cablul submarin ar putea fi operațional până la finalul anului 2029. Cu sediul joint-venture-ului în București, România își asumă un rol de lider în sectorul energetic regional, consolidându-și poziția pe piața europeană a energiei.
Această inițiativă reprezintă nu doar un proiect tehnic de mare anvergură, ci și o victorie diplomatică pentru România, care, prin găzduirea companiei de proiect, își întărește rolul strategic în regiunea Mării Negre și în cadrul Uniunii Europene. Primele rezultate concrete ale acestui demers urmează să fie prezentate în noiembrie la COP29, la Baku, oferind perspective clare asupra viitorului energetic al regiunii.
…”energie regenerabilă” produsă DIN PETROL în Azerbaidjan și Georgia…