' fill='%23FBBC05' d='M0 37V11l17 13z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%23EA4335' d='M0 11l17 13 7-6.1L48 14V0H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%2334A853' d='M0 37l30-23 7.9 1L48 0v48H0z'/%3e%3cpath clip-path='url(%23b)' fill='%234285F4' d='M48 48L17 24l-4-3 35-10z'/%3e%3c/svg%3e){kind=small}
România este singura ţară din UE care a fost păsuită până în 2018, ca să-şi racordeze toate localităţile la sistemele de canalizare şi staţii de epurare. Deşi termenul a suferit o amânare faţă de cel anterior, puţin peste jumatăte dintre românii care trăiesc în localităţi cu peste 2.000 de locuitori au acces la reţelele de canalizare, potrivit Green Report.
Ţara noastră devine astfel deficitară la capitolul colectării apelor uzate ce ajung, inevitabil, în apele râurilor pe care le poluează sau în cele freatice, deşi avem posibilitatea finanţării cu fonduri europene. Investiţiile necesare se ridică în jurul sumei de 12 miliarde euro.
Circa 80% din populaţia din nordul şi sudul UE este conectată la sistemul de canalizare şi tratare a apei, în timp ce în sud-estul Europei (România, Turcia şi Bulgaria), numai 40% din locuitori au acces la acest serviciu.
