România începe să fie privită ca un exemplu de urmat în Europa în ceea ce privește dezvoltarea energiei regenerabile. În timp ce multe state europene se confruntă cu probleme tot mai mari legate de rețelele electrice și de integrarea producției solare, România a ales să introducă mai devreme soluții de stocare a energiei. Strategia este remarcată de publicația The Economist, care consideră că țara noastră poate deveni un model pentru restul continentului, scrie Profit.ro.
Problema cu care se confruntă în prezent Europa este una aparent paradoxală: sunt construite tot mai multe capacități de producție solară, însă rețelele electrice nu reușesc întotdeauna să preia și să transporte energia produsă în perioadele de vârf.
În zilele foarte însorite, parcurile fotovoltaice pot genera cantități atât de mari de electricitate încât rețelele ajung la limita capacității. În anumite situații, producătorii sunt nevoiți să își reducă producția, iar surplusul poate contribui inclusiv la apariția unor perioade cu prețuri negative la energie. În prima jumătate a anului 2026, numărul orelor cu prețuri negative a crescut semnificativ în Germania și Spania.
România, exemplu pentru Europa în energia verde
În acest context, bateriile de stocare au devenit esențiale. Uniunea Europeană estimează că până în 2030 va avea nevoie de aproximativ 150 GW de capacitate de stocare în baterii pentru a putea gestiona mai eficient producția din surse regenerabile.
România a început să se pregătească pentru această etapă înaintea multor state vest-europene. Potrivit analistului Antonio Arruebo, de la SolarPower Europe, România introduce stocarea încă din etapa de dezvoltare a proiectelor solare, în loc să încerce să rezolve problema după construirea unor capacități foarte mari.
Un rol important l-au avut și politicile de sprijin. Guvernul a încurajat atât proiectele de mari dimensiuni, cât și gospodăriile care își instalează panouri fotovoltaice să utilizeze baterii pentru stocarea energiei produse. În 2025, capacitatea solară instalată în România a crescut cu 45%, pe fondul cererii ridicate și al unor proceduri de autorizare mai rapide.
Boom-ul fotovoltaic românesc a fost alimentat și de criza energetică declanșată după invazia Rusiei în Ucraina. Creșterea puternică a prețurilor la energie, combinată cu programele de subvenționare, a determinat aproximativ 330.000 de gospodării și firme să devină prosumatori.
Numărul panourilor a crescut
Pe măsură ce numărul panourilor a crescut, autoritățile au început să pună mai mult accent pe stocare. România a eliminat unele taxe aplicate sistemelor de stocare, iar în luna mai a anunțat redirecționarea a 76 de milioane de euro din subvențiile destinate energiei solare către baterii. Până în prima jumătate a acestui an, aproximativ o treime dintre prosumatorii români aveau deja instalate sisteme de baterii.
Un alt element important este amplasarea bateriilor. Pentru ca rețeaua să nu fie suprasolicitată, soluția nu este doar instalarea de baterii, ci și amplasarea acestora cât mai aproape de sursele de producție. România încurajează astfel parcurile fotovoltaice să includă sisteme de stocare chiar în cadrul proiectelor.
Un exemplu este proiectul de la Ogrezeni, dezvoltat de compania austriacă Enery. Acesta va combina o capacitate solară de 762 MW cu un sistem de stocare de un gigawat-oră. Proiectul ar urma să fie pus în funcțiune în ultima parte a anului 2027 și va fi unul dintre cele mai mari proiecte hibride de acest tip din Europa.
CITEȘTE ȘI
Daaa, desigur, corbul avea un glas de opera pana i-a cazut cascavalul
nemtii au investit in energie verde de sute de GW, si tot au printre cele mai scumpe energii din UE… iobagilor li se vinde ideea ca daca ai baterii si panouri alea nu au avut un cost, si operatorii retelei de „distributie” nu-si iau 50% din pretul final pentru fiecare KWh
Da, sigur, de-aia avem energie atat de ieftina.