România, împrumuturi la costuri record: Dobânzi mai mari decât în criza electorală

Guvernul României a contractat recent noi împrumuturi de pe piața internă la dobânzi extrem de ridicate, marcând astfel un record nedorit în contextul fiscal

România, împrumuturi la costuri record: Dobânzi mai mari decât în criza electorală

Guvernul României a contractat recent noi împrumuturi de pe piața internă la dobânzi extrem de ridicate, marcând astfel un record nedorit în contextul fiscal

Guvernul României a contractat recent noi împrumuturi de pe piața internă la dobânzi extrem de ridicate, marcând astfel un record nedorit în contextul fiscal actual. Dobânda anuală de 7,7% obținută pentru obligațiunile scadente în aprilie 2028 depășește chiar și nivelurile atinse în timpul crizei electorale de la sfârșitul anului trecut.

Ministerul Finanțelor a reușit să atragă 1,1 miliarde de lei prin două emisiuni de obligațiuni. Prima, pentru obligațiuni scadente în 2028, a mobilizat 500 de milioane de lei, iar cererea a fost dublă față de valoarea emisiei. Totuși, randamentul de 7,7% reprezintă o creștere semnificativă, cu 66 de puncte de bază într-o singură lună. A doua emisiune, pentru titluri cu scadență pe termen scurt (5 luni), a atras 600 de milioane de lei, la un randament de 6,65% pe an, în creștere cu 25 de puncte de bază.

Dobânzi în creștere accelerată

Dobânzile pe termen lung din piața secundară au crescut abrupt în ultimele zile, cu 40 de puncte de bază, ajungând la aproape 7,8% pe an pentru obligațiunile pe 10 ani. Este cel mai ridicat nivel de la martie 2023. Deși evoluția este aliniată trendurilor regionale și globale, creșterea împreumuturilor României se remarcă printr-un ritm mult mai accelerat.

Aceste evoluții vin pe fondul unui context fiscal tensionat, cu piețele financiare penalizând derapajele bugetare. Deficitul fiscal al României pentru anul trecut este estimat la peste 8% din PIB, iar datoria publică a crescut rapid, de la 48,9% din PIB în decembrie 2023 la 54% în octombrie 2024, fiind așteptată să depășească 60% din PIB în 2025.

Impactul instabilității politice

Majorarea costurilor de împreumut a încăput înainte de alegerile prezidențiale și parlamentare de la sfârșitul anului trecut. Criza electorală, amplificată de anularea alegerilor de către Curtea Constituțională, a declanșat o creștere bruscă a dobânzilor, de la 6,6% în octombrie 2024 la 7,5% în decembrie. Deși coaliția formată din PSD, PNL și UDMR a calmat temporar piețele, dobânzile au revenit pe un trend ascendent, pe fondul deficitului fiscal ridicat și al lipsei unui buget pentru 2025.

Perspective și riscuriRomânia, împrumuturi la costuri record: dobânzi mai mari decât în criza electorală

Guvernul a anunțat noi măsuri fiscale, inclusiv creșterea impozitelor și amânarea unor majorări salariale și de pensii, într-o tentativă de a reduce deficitul la 7% din PIB în 2025. Cu toate acestea, piețele financiare rămân sceptice față de capacitatea României de a redresa situația fiscală într-un context de datorie publică crescătoare și instabilitate economică.

Randamentele ridicate atrase de stat pentru finanțarea datoriei publice reprezintă o povară suplimentară asupra bugetului, având în vedere că aceste dobânzi mai mari vor trebui plătite în anii următori.

Distribuie articolul pe:

11 comentarii

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.