România, în fața verdictului S&P. Cele două riscuri care pot împinge ratingul în categoria junk

S&P Global Ratings va anunța pe 2 octombrie noua evaluare pentru România, care se află în prezent la ultima treaptă recomandată investițiilor. Agenția urmărește, printre altele, capacitatea Guvernului de a continua reducerea deficitului și atragerea fondurilor europene. Un blocaj politic prelungit sau problemele în absorbția banilor UE ar putea pune presiune asupra ratingului.

„Întrucât ne aflăm în perioada de dinaintea evaluării pentru România din 2 octombrie, limităm comentariile externe asupra ratingului înainte de publicare”, au transmis reprezentanții S&P Global Ratings pentru HotNews.

Analiștii agenției sunt așteptați la București la finalul săptămânii următoare. Ei urmează să discute cu reprezentanții Ministerului Finanțelor, ai BNR și ai altor instituții.

S&P: Contează efectul evoluțiilor politice, nu politica în sine

S&P precizează că ratingul unei țări nu este stabilit de un singur analist. Decizia este luată de un comitet și are la bază mai multe componente.

„Ratingurile suverane nu reprezintă punctul de vedere al unui singur analist. Ratingurile noastre sunt atribuite de un comitet de rating, pe baza metodologiei pe care o folosim și care prezintă cinci evaluări: instituțională, economică, externă, fiscală – acoperind atât flexibilitatea și performanța, cât și povara datoriei- și monetară. Fiecare raport de rating publicat prezintă scorurile pentru fiecare dintre acestea, astfel încât toți pot vedea exact cum am ajuns la punctul nostru de vedere”, au explicat oficialii S&P.

În privința situației politice din România, agenția spune că nu analizează politica din perspectiva disputelor dintre partide. Contează însă consecințele acestora asupra deciziilor economice și fiscale.

„Nu avem o opinie despre politică în sine. Ceea ce contează este efectul evoluțiilor politice asupra elaborării politicilor și, în special, asupra capacității și disponibilității unui guvern de a aplica măsurile pe care le anunță. Evaluarea noastră instituțională analizează previzibilitatea și eficacitatea elaborării politicilor, transparența instituțiilor și rezultatele obținute în materie de implementare.”

Agenția nu urmărește un singur indicator atunci când stabilește ratingul. Sunt analizate evoluția economiei, deficitul și datoria publică, dobânzile de stat, contul curent și necesarul de finanțare externă. S&P precizează că încearcă să nu acorde o importanță disproporțională fluctuațiilor de piață pe termen scurt. Accentul este pus pe tendințele economice pe termen mediu și pe reacția autorităților.

Cele două riscuri pentru ratingul României

Unul dintre scenariile care pot pune în pericol ratingul este prelungirea blocajului politic. Problema ar apărea dacă disputele ar afecta capacitatea Guvernului de a continua reducerea deficitului în 2027.

„Am putea reduce ratingurile României dacă blocajul politic s-ar prelungi sau ar conduce la incapacitatea guvernului de a continua reducerea deficitelor fiscale în 2027”, arăta S&P într-o evaluare anterioară.

Al doilea risc important este legat de banii europeni. Fondurile UE au un rol important în evaluare și pot susține atât investițiile, cât și economia. O absorbție sub așteptări în perioada 2026-2027 ar putea afecta creșterea economică și ar face dificilă reducerea deficitului.

„Considerăm că, dacă guvernul României nu va reuși să atragă fluxurile de fonduri europene estimate pentru perioada 2026–2027, perspectivele de creștere economică vor fi limitate, consolidarea fiscală va deveni mai dificilă, iar riscurile legate de balanța de plăți se vor amplifica”, menționa agenția.

S&P ia în calcul informații din mai multe surse înaintea unei decizii. Analiștii discută cu oficiali guvernamentali, reprezentanți ai băncilor centrale, investitori, bănci li alți participanți la piață. Sunt analizate și statistici naționale și internaționale.

România, la ultima treaptă de categoria „junk”

România are în prezent ratingul „BBB-” la S&P, cu perspectivă negativă. Este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor. O coborâre cu o treaptă ar însemna intrarea în categoria speculativă, cunoscută drept „junk”. Și Fitch a menținut, la începutul lunii august, ratingul României la „BBB-”, cu perspectivă negativă. Decizia finală a venit după ce o evaluare inițială ar fi fost mai nefavorabilă.

Economistul Ionuț Dumitru a declarat atunci că România a contestat decizia inițială și a transmis argumente suplimentare.

„Vestea bună este că nu am fost retrogradați, deși ne-a trecut glonțul pe la ureche. Am avut o decizie inițială a Fitch de retrogradare, la care România a făcut apel contestând această decizie și aducând argumente suplimentare. E important că autoritățile române au reușit să convingă Fitch că nu trebuie să retrogradeze România și ratingul a fost menținut”, a declarat Ionuț Dumitru.

Următoarea decizie importantă vine pe 2 octombrie, când S&P va anunța dacă păstrează România în categoria recomandată investițiilor.