România își propune să devină un lider energetic în Europa până în 2030

România își consolidează planurile de a asigura securitatea energetică națională prin creșterea producției interne de energie și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES). Potrivit unui document recent, obiectivul principal al țării este atingerea unei capacități instalate de 32,3 GW până în 2030, ceea ce reprezintă o creștere de 68,2% față de 2022.

Aproximativ 75% din această capacitate va proveni din surse regenerabile de energie (SRE), marcând o transformare majoră a sectorului energetic românesc.

Mixul energetic al României în 2030

Pentru a menține un mix energetic diversificat, România nu se va baza exclusiv pe surse regenerabile, ci va investi și în capacități nucleare și centrale pe gaze. Planurile includ:

– Capacități nucleare noi: România intenționează să construiască două noi unități nucleare la CNE Cernavodă (Unitatea 3 și Unitatea 4), fiecare cu o capacitate de 700 MW, programate pentru finalizare în 2031 și 2032. În plus, se va retehnologiza Unitatea 1 a centralei, cu finalizarea planificată pentru 2029. De asemenea, va fi implementată tehnologia Small Modular Reactor (SMR), cu o capacitate totală instalată de 462 MW până în 2030.

– Centrale pe gaze: Vor fi construite centrale pe gaze naturale în tehnologie Centrală Electrică cu Ciclu Combinat (CCGT) cu o capacitate de 2,6 GW, precum și centrale în cogenerare (CHP), cu o capacitate de 900 MW.

Aceste măsuri vor asigura stabilitatea și diversificarea surselor de producție de energie electrică, în timp ce România își reduce dependența de sursele fosile.

România, exportator net de energie după 2030

România își propune să devină exportator net de energie după 2030. În prezent, importurile nete de energie electrică reprezintă mai puțin de 5% din consumul total, iar obiectivul este ca, prin creșterea capacității de producție internă, acest nivel să rămână neschimbat până în 2030. După această dată, se estimează un export anual de 4,4 TWh.

Pentru a reduce dependența de importurile de combustibili fosili, România va dezafecta treptat capacitățile de producție pe bază de cărbune, cu un obiectiv clar de a elimina complet consumul de cărbune până în 2050. În 2021, ponderea netă a importurilor de combustibili fosili solizi a fost de 23%, însă acest procent va fi redus la zero prin măsuri ambițioase de eliminare a producției bazate pe cărbune.

Gazele naturale și rolul proiectului Neptun Deep

Un element esențial în planurile energetice ale României este utilizarea resurselor de gaze naturale din Marea Neagră, în special din proiectul Neptun Deep. Acesta va juca un rol crucial în asigurarea independenței energetice a țării. Până în 2030, România se așteaptă să aibă un bilanț negativ al importurilor de gaze naturale, devenind astfel exportator net de gaze. Acest trend va continua până în 2040, când este prevăzută închiderea proiectului Neptun Deep.

Pentru a acoperi eventualele perioade în care va fi necesară importarea de gaze naturale, România își va diversifica sursele de aprovizionare, reducând astfel dependența de importurile din Federația Rusă, care au reprezentat 75% din totalul gazelor importate în 2021.

Un viitor energetic mai sigur și sustenabil

Cu un mix energetic echilibrat și investiții masive în surse regenerabile, capacități nucleare și infrastructură pe gaze naturale, România își propune nu doar să își asigure securitatea energetică, ci și să devină un jucător important pe piața energetică europeană. Reducerea dependenței de importuri și tranziția către o economie bazată pe energie curată sunt pilonii centrali ai strategiei României pentru 2030.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.