România, pe primul loc în UE la mortalitatea infantilă. Sute de mame reclamă abuzuri în timpul nașterii

Aproape 700 de mărturii și un studiu realizat pe 5.623 de femei descriu abuzuri repetate în maternitățile din România. Mamele reclamă proceduri făcute fără explicații, lipsa consimțământului, umilire și violență fizică. Situațiile apar atât în spitalele publice, cât și în clinicile private, arată o investigație publicată de Snoop.

Investigația încearcă să descrie la scară națională experiențele femeilor în timpul nașterii. Datele provin din mărturiile strânse în urma unui apel public și din cercetarea Asociației Moașelor Independente din România.

Multe femei spun că practicile reclamate se transmit de la o generație la alta.

„Îmi amintesc când eram fată și mama îmi povestea cu lacrimi în ochi experiența ei traumatizantă când m-a născut. Mi-a fost mare mirarea să văd că, după 22 de ani, când am născut eu, nimic nu s-a schimbat. Am născut patru copii, am rămas traumatizată de fiecare dată”, mărturisește o mamă care a născut în 2019 la maternitatea din Baia Mare.

Proceduri medicale fără explicații și fără acord

Numeroase femei povestesc că au trecut prin mai multe intervenții medicale într-un timp scurt. Printre acestea se numără ruperea artificială a membranelor, administrarea de oxitocină, epiziotomia și manevra Kristeller. În multe cazuri, pacientele susțin că nu au primit explicații. Unele afirmă că nici nu au fost întrebate dacă sunt de acord.

Trei sferturi dintre femeile care au răspuns apelului Snoop spun că au trecut prin cel puțin două asemenea proceduri. Aproape jumătate au indicat patru sau mai multe.

Manevra Kristeller presupune apăsarea puternică pe abdomenul femeii în timpul expulziei. Organizația Mondială a Sănătății nu o recomandă. Mai multe ghiduri europene o descurajează din cauza riscurilor pentru mamă și copil.

Cu toate acestea, mărturiile arată că manevra este folosită în continuare în maternități.

„M-a internat și mi-a dat un «cocktail de medicamente care să ajute dilatarea și să naști pe tura mea». Nu am fost lăsată să stau în poziția care îmi venea natural, mi s-a apăsat cu cotul pe burtă și tras de pielea burții până a crăpat, mi s-a spus să «nu mai fac așa» referitor la sunetele pe care le scoteam. Epiziotomie și șpaga cerută de asistentă imediat după naștere”, a povestit o mamă care a născut în 2020 într-un spital din Bacău.

Și unii medici recunosc lipsa pregătirii privind comunicarea cu pacientele.

„Niciodată în pregătirea mea, nu mi s-a explicat: atunci când faci epiziotomie, spune-i femeii că îi faci epiziotomie”, spune dr. Bogdan Cioată, obstetrician-ginecolog la o clinică privată din Timișoara.

Mortalitate ridicată, puține moașe și multe cezariene

România are cea mai mare rată a mortalității infantile din Uniunea Europeană, potrivit datelor prezentate în investigație. Țara se află și pe locul cinci în UE la mortalitatea maternă. În același timp, România are cel mai mic număr de moașe active din UE. Numărul acestora este de peste cinci ori mai mic decât în Irlanda.

Peste jumătate dintre nașterile din România, respectiv 51,4%, se fac prin cezariană. Procentul depășește cu mult nivelul de 15% indicat în material ca recomandare a Organizației Mondiale a Sănătății. Teama de durere este cel mai des invocat motiv (60%) pentru alegerea cezarienei.

Aproape jumătate dintre femei vorbesc despre poveștile traumatizante auzite în legătură cu acest tip de naștere. Alte femei cred că operația le protejează mai bine pe ele sau pe copii.

Uneori, pacientele spun că sunt descurajate chiar de medici să nască vaginal.

„Un renumit doctor mi-a spus la consultație: «De ce vrei sa naști natural, crezi că ești mare eroină?»”, a povestit o mamă care a născut în 2021 într-o clinică privată din București.

Una din trei femei descrie nașterea drept o traumă

Una din trei femei care au răspuns apelului public spune că nașterea a fost o experiență traumatică. Una din patru afirmă că nu ar mai vrea să treacă vreodată prin aceasta. Mărturiile descriu dureri ignorate, refuzarea anesteziei și separarea de nou-născut. Alte femei vorbesc despre insulte, restricții de mișcare și lipsa unei persoane de sprijin.

„M-am simțit ca la abator. Nici măcar nu au verificat dacă anestezia și-a făcut efectul, drept urmare am simțit tot de la început”, spune o mamă care a născut în 2020 într-un spital de stat din Iași.

O altă femeie povestește că soțul său nu a fost lăsat să intre în sala de nașteri.

„Soțul a rămas la intrare, gonit de asistente. Mi s-a administrat oxitocină fără acordul meu (…). Au râs de mine că nu mă las tăiată, că-mi vreau soțul, că urlu de durere când mâna doctorului era în mine până la cot. Nu am simțit cum mi-a venit copilul pe lume, a fost doar chin. Am fost singură și umilită, în cea mai tristă și fulgerătoare experiență”, mărturisește o mamă care a născut în 2023 într-un spital de stat din Brașov.

Violența obstetrică include atât agresiunile fizice și verbale, cât și procedurile realizate fără consimțământ. În această categorie intră și umilirea, refuzarea tratamentului pentru durere sau separarea nejustificată de copil.

Conceptul este recunoscut prin lege în țări precum Spania și Portugalia. În România, acesta apare rar în legislație și în dezbaterile publice.

În aprilie 2026, senatoarea USR Ruxandra Cibu Deaconu a propus modificarea Legii drepturilor pacientului. Proiectul prevede dreptul femeilor la o persoană de sprijin în timpul travaliului și al nașterii. Inițiativa include și garantarea intimității pacientelor. Modificările trebuie adoptate de Parlament pentru a intra în vigoare.

CITEȘTE ȘI

Mamele vor putea fi însoțite la naștere. Senatul a adoptat proiectul