România pierde 770 de milioane de euro din PNRR: „Guvernul pe care îl reprezint n-are nicio responsabilitate”

Cel mai amplu program de finanţare european

Premierul interimar a arătat că este vorba despre cel mai amplu program de finanţare pus la dispoziţia statelor membre de Uniunea Europeană, iar pentru România acesta ajunge acum la final.

„Aşa cum ştiţi, am avut două componente, o componentă de grant de aproximativ 13,5 miliarde de euro şi una de împrumut, care a fost diminuată treptat, ajungând la o valoare de aproximativ 7 miliarde de euro. Am finalizat, practic, acest program.

Apreciez că în urma lui, în România, vor rămâne investiţii importante. În câteva minute se deschide autostrada Moldovei pe un tronson de aproape 50 de kilometri până spre Bacău. De asemenea, până la sfârşitul anului se va deschide şi celălalt tronson şi în primăvara anului viitor vom putea circula pe autostradă până la Paşcani”,  a declarat Bolojan, aflat la Târgu-Mureș.

Investiţii rămase

Premierul interimar a mai punctat proiectele mari rămase în urma programului, respectiv căi ferate modernizate şi electrificate, reţeaua de spitale reabilitată, dar şi numeroase lucrări legate de calitatea învăţământului, cu şcoli refăcute din temelii, echipate şi aduse la standarde de ultimă generaţie, în aproape fiecare municipiu-reşedinţă de judeţ.
„De asemenea, sunt foarte multe proiecte de eficienţă energetică pentru autorităţile locale, pe care le-au finalizat în bună regulă”, a explicat premierul.

770 de milioane de euro, pierdute odată cu legea salarizării

„Putem să spunem că, pe ultima sută de metri, am pierdut două sume, dintre care una este foarte importantă, este vorba de 770 milioane de euro, care reprezintă contravaloanea jalonului din PNRR, care nu a fost îndeplinit, aşa cum ştiţi, deşi am făcut tot posibilul în această perioadă, să găsim o formulă de consens prin care aceste reforme mari să fie adoptate, nu s-a reuşit trecerea legii salarizării şi guvernul pe care îl reprezint n-are nicio responsabilitate pe această temă. Am făcut tot ce a fost posibil ca să-l trecem. Din păcate, nu s-a dorit acest lucru”, a explicat Bolojan.

Al doilea jalon pierdut: decarbonizarea

Potrivit premierului, România a mai pierdut o sumă de până la 100 de milioane de euro, aferentă jalonului privind decarbonizarea.

„Deşi am avut sume importante din bani europeni pentru a înlocui centralele pe cărbune pe care România s-a angajat să le închidă ca efect al poluării şi al unei funcţionări energofage, pentru că n-am finalizat centrala de la Craiova şi pentru că nu puteam să lăsăm un oraş fără încălzire pe perioada de iarnă, de asemenea pentru că în Valea Jiului n-am înlocuit niciun grup energetic cu grupuri pe gaz sau cu alte formule de fotovoltaic sau de stocare”, a spus Ilie Bolojan.

Soluţia temporară de la Turceni şi Craiova

Bolojan a explicat că funcţionarea celor două grupuri energetice, de la Turceni şi de la Craiova, a fost prelungită cel târziu până în 2028. Scopul, potrivit premierului, este menţinerea încălzirii pentru municipiul Craiova pe timpul iernii şi păstrarea echilibrului sistemului naţional de termoficare, până la finalizarea altor capacităţi energetice pe gaz, pe stocare sau fotovoltaice.
Bolojan a recunoscut că au existat întârzieri, cauzate de faptul că măsurile necesare nu au fost luate încă de la început.

Un salt important în domeniul investiţiilor

„În acest an calendaristic, una din priorităţile Guvernului a fost să facem tot ce ţine de noi pentru a recupera aceste întârzieri, pentru a renegocia jaloane şi acolo unde nu le puteam îndeplini, am reuşit să corectăm numărul de jaloane, să le reducem amplitudinea, în aşa fel încât, la finalul acestui exerciţiu, România să beneficizeze de acest grant care se ridică la 12-13 miliarde de euro şi de asemenea de suma cea mai mare din împrumut. Consider că a fost un salt important în domeniul investiţiilor”, a conchis Bolojan.

Citește și: Sfârșitul legii salarizării. Diferențele dintre proiectele Manole și Pîslaru. De ce creșterea taxelor era o soluție