România produce 1% din recolta globală de grâu

Proiecţiile Ministerului Agriculturii (MADR) arată că în 2013 România va avea o recoltă totală de 7 milioane de tone, cu 40% peste nivelul de anul trecut, când productivitatea a fost trasă în jos de secetă şi de condiţiile meteo nefavorabile. La nivel global, recolta totală de grâu este stimată la 701 milioane de tone, în creştere cu 7% faţă de sezonul anterior. Astfel, cifrele arată că România revine în acest an pe harta marilor producători de grâu din lume, un procent din total fiind produs aici.

Însă, deşi aceasta este o veste bună, cei care au muncit pentru realizarea acestei producţii, fermierii, nu sunt foarte bucuroşi. Asta pentru că preţul grâului de panificaţie a ajuns sub 700 de lei/tonă, cel mai scăzut nivel în comparaţie cu perioada similară din ultimii trei ani precedenţi, după cum arată statistica oficială a MADR. Acesta este prima confirmare oficială a scăderii accelerate a preţului grâului după ce în ultimele luni cifrele vehiculate atât de producători, cât şi de comercianţii de materii prime agricole au indicat această tendinţă.

Faţă de acum doi ani cotaţia grâului este cu 25% mai mică, iar declinul din ultimele şase luni este de peste 40%. Evoluţia are impact, în principal, asupra marjelor de profit ale fermierilor pentru că recolta mai mare de grâu va aduce în economie, în ciuda preţu­lui mai mic, tot un miliard de euro, un nivel asemănător cu cel de anul trecut. Cei care vor câştiga ceva din grâu vor fi doar fermierii care vor face peste cinci tone la hectar. Asta pentru că nivelul mediu al costurilor pentru producţia de grâu se ridică la 3.000 de lei/anual/hectar, iar în cazul unei producţii de cinci tone/hectar şi al unui preţ de 660 de lei/tonă rezultă încasări totale de 3.300 lei. În aceste condiţii, marja netă pentru produc­ţia de grâu este 26% având în vedere şi subvenţia de circa 570 lei/hectar.

Însă România mai are dezavantajul de a fi prinsă, la nivel regional, într-o piaţă puternic influenţată de Rusia şi Ucraina. Şi cele două state se pregătesc să strângă recolte-record de grâu. Astfel, fermierii ruşi estimează că vor produce în acest an 54 de milioane de tone de grâu, cu 45% peste anul trecut, iar ucrainenii prognozează dublarea volumelor la circa 20 de milioane de tone.

Marele noroc este însă faptul că România activează totuşi pe o piaţă globalizată, iar preţurile nu sunt făcute de ruşi şi ucraineni, ci de cotaţiile bursiere internaţionale. Cotaţiile bursei cerealelor din Londra arată că grâul pentru panificaţie este de 200-240 de de euro/tona, dar tranzacţiile se fac uneori la preţuri mult mai mari. De exemplu, traderii americani Bunge şi Alfred C. Toepfer, prezenţi în România cu afaceri de sute de milioane de euro fiecare, au deja contracte pentru livrarea a câte 60.000 de tone de grâu românesc în Egipt cu o valoare totală cumulată 22,6 milioane de euro – deci un preţ de 376 de euro pe tonă la livrare. De altfel, aici se vede cel mai bine cine câştigă din grâul românesc: nu producătorii, ci traderii.