România, profitabilă numai pentru alții

Un miliard de euro a fost scos din ţară de companiile multinaţionale prin preţuri de transfer, declara ANAF anul trecut. Banii ies din România sub forma unor plăți supraevaluate pentru bunuri și servicii, prin plata unor bonusuri de management sau prin facturi de milioane de euro emise către firme de avocatură sau de consultanță fiscală, în schimbul unor servicii imaginare.

O altă metodă este îndatorarea fictivă a societăților din țară către firma-mamă, de multe ori plătind și dobânzi uriașe pentru sumele „împrumutate“. La toate acestea se adaugă și plățile de redevență pentru drepturi de utilizare a unor mărci sau brevete de invenții. Hoția a fost încurajată și de statul român, care până acum patru ani nici măcar nu a investigat aceste afaceri, și așa, profiturile realizate în România iau calea paradisurilor fiscale ca Panama, Insulele Virgine, Cipru sau Antilele Olandeze.

„Paradisuri fiscale“

Toate guvernările postdecembriste și-au justificat eșecurile economice prin ,,lipsa banilor“. La un moment dat, s-a și afirmat că mai bine de 30 la sută din avuția națională este suptă de ,,economia subterană“. Iar cele mai pesimiste evaluări estimau că, după 1990, economia României a pierdut câteva mii de miliarde de dolari. În acest context, de-a lungul vremii, presa a vorbit deseori despre faptul că mari firme străine, pe care noi le considerăm ,,investitori strategici“, își derulează afacerile prin intermediul unor ,,paradisuri fiscale“. Iar dintre acestea, Cipru este cel mai des invocat. Dar nu este singurul. Conform unei analize KeysFin, prezentată în Parlamentul European pe 13 octombrie 2015, în România erau înregistrate oficial peste 5.300 de societăți care au derulat, în acest mod, afaceri de 48 miliarde de euro, circa 20% din totalul cifrei de afaceri la nivel național. Majoritatea acelor firme activau în diverse domenii, de la tranzacții imobiliare și real estate la în comerț, industria prelucrătoare și mai ales lanțuri de retail.

Dar circa 40% din cifra totală de afaceri a acestora au conexiuni în firme offshore. Statistica KeysFin arată că majoritatea firmelor care au făcut obiectul analizei au legături cu țări cu o legislație fiscală atractivă. Cele mai multe dintre acestea, circa 83%, sunt din Europa, majoritatea cu sedii în Cipru, Olanda, Luxemburg și Malta.
Restul raportau date financiare legate de firme din Insulele Cayman, Insulele Virgine, Panama, Bahamas, Hong-Kong, Liberia, Bermude, Nauru, Barbados, Antilele Olandeze ori alte locații pe cât de exotice, pe atât de primitoare cu capitalul străin.

Ambiții mari, bani puțini

Considerat ca fiind unul deosebit de ambițios, actualul program de guvernare al PSD promite o mulțime de lucruri, de la majorări de salarii la mărirea pensiilor. Și nu numai atât. Dar niciodată nu explică de unde va aduce banii respectivi la bugetul de stat. Iar asta, în condițiile în care în țara noastră activează circa 5.800 de firme care, în foarte multe cazuri, au conturile în Cipru sau în alte „paradisuri fiscale“. Despre unele dintre aceste firme nu am auzit niciodată. În schimb, de altele ne lovim mereu, în viața de zi cu zi.

– Metro Cash & Carry România, care are ca acționar societatea cipriotă Zareba Holdings Limites, a avut în cursul anului 2011 o cifră de afaceri de 1,1 miliarde de euro și un profit declarat de 29 de milioane.

– Operatorul de telefonie mobilă Orange are în spate companiile cipriote Blandon Enterprise și Tatika Investments LTD. A raportat o cifră de afaceri de 800 de milioane de euro și un profit de 216 milioane de euro.

O situație asemănătoare există și în industria alimentară. Vel Pitar și Șapte Spice, ambele firme producătoare de pâine, sunt deținute aproape integral de fondul de investiții Broadhurst Investments LTD.

Companiile farmaceutice, care au zeci de contracte cu statul român, au raportat în 2015 profituri insignifiante. La un moment dat, producătorul de medicamente Ropharma a avut o cifră de afaceri de 96 de milioane de euro și un profit de numai trei milioane. Distribuitorul A&G Med Trading, cu o cifră de afaceri de circa 90 de milioane de euro, a raportat un profit de numai 300.000 de euro. În schimb, rețeaua de policlinici MedLife a avut un rulaj de aproximativ 41 de milioane de euro, dar a declarat „zero profit“.

Directiva UE lovește multinaționalele

Directiva (UE) 1164/2016 stabilește normele împotriva practicilor de evitare a obligațiilor fiscale și va afecta activitatea grupurilor multinaționale. Directiva urmărește împiedicarea evitării plății impozitului pe profit de către societățile rezidente prin devierea veniturilor către filiale/sucursale situate în țări cu un nivel mai redus de impozitare. Aceasta se va aplica contribuabililor supuși impozitului pe profit într-unul sau mai multe state membre, inclusiv sediilor permanente de pe teritoriul UE ale unor entități rezidente fiscal în afara UE și stabilește norme pentru: limitarea deductibilității dobânzilor, impozitarea la ieșire (en.: exit taxation), norme generale antiabuz, impozitarea societăților străine controlate și impozitarea aranjamentelor hibride. Planul BEPS (Base Erosion and Profit Shift) – Erodarea bazei de impozitare și transferul profiturilor – a fost elaborat de OECD. Prin aceste reglementări se intenționează ca profiturile să fie taxate acolo unde are loc activitatea economică și se creează valoare. Totodată, va fi monitorizat impactul dublei netaxări – prin stabilirea rezidenței fiscale, fără sediu permanent, precum și prin întărirea regulilor privind societățile străine controlate (o societate străină controlată reprezintă o entitate înregistrată care desfășoară activități într-o jurisdicție sau țară diferită de cea în care este rezidentă societatea deținătoare sau care o controlează).

Cum s-a născut decizia europeană

Directiva 1164/2016, emisă în luna iulie de Parlamentul European, vine la câteva luni de la declanșarea scandalului Panama Papers. Acesta a scos la iveală modul ultracunoscut prin care mulți oameni de afaceri din întreaga lume își ascundeau afacerile în paradisuri fiscale. Ce a făcut Panama Papers a fost să arate că nu doar unul-doi oameni de afaceri au astfel de conturi, ci că totul este la scară globală. Fiecare încerca într-un fel sau altul să păcălească fiscul din țara unde avea afacerile. Pentru asta a ales paradisurile fiscale. A fost un adevărat potop de ştiri provenite din scurgerea celor 11 milioane de documente din cadrul firmei panameze de avocatură Mossack Fonseca. Furnizarea documentelor din Panama ridică cortina de pe o parte infimă a lumii ascunse din offshore. Consecinţele scandalului au fost multe. Premierul Islandei a demisionat. Am aflat şi că un aliat al brutalului dictator sirian Bashar Al-Assad deţine şi el companii offshore. S-a afirmat că ar fi o legătură de două miliarde de dolari ce conduce până la preşedintele rus Vladimir Putin, prin intermediul unui prieten apropiat din copilărie, care e un violoncelist de top. Ar fi mai mulţi indivizi bogaţi, şi nu doar ei, care vor fi îngrijoraţi de următoarele ştiri şi de următoarele documente scurse.

În cele peste 11 milioane de documente care au ajuns în presă se află și numele unor români bogați care ar fi avut de-a face cu firma de avocatură din Panama, Mossack Fonseca. RISE Project a arătat că printre aceștia se află Ion Țiriac, Corneliu Iacubov, Ioan Socol, dar și compania OMV Petrom, care are de mulți ani o investiție importantă în Kazakhstan și pe care o gestionează prin intermediul unei companii offhsore – Tasbulat Oil Corporation Ltd. (British Virgin Islands).

Directiva UE, frecție la picior de lemn

Consultantul fiscal Adrian Bența ne-a declarat că Directiva 1164/2016 a Uniunii Europene este aproape inutilă. „Din punctul meu de vedere, directiva este frecție la picior de lemn. Ceea ce face Uniunea Europeană este de a astupa doar o gaură. Imaginați-vă o găleată și la fiecare punct cardinal este o gaură. UE astupă doar una dintre ele. Sunt și alte metode de a exporta profitul. Prețuri de transfer, consultanță și management. Directiva UE nu se aplică în România până când un guvern nu își va asuma asta printr-o lege sau o ordonanță de urgență, iar pentru punerea în aplicare are termen până în 2019. Polonia nu a avut probleme pe perioada crizei, nu numai pentru că nu a permis exportarea profitului, ci pentru că a avut capabilitatea de a atrage mult mai eficient fondurile europene. Ei s-au axat pe un mare proiect pe care l-au dus la capăt. Noi începem multe și nu terminăm nimic. O altă problemă o reprezintă pregătirea specialiștilor ANAF. Poți să ai cea mai bună lege, dar să vină specialiștii ANAF și să nu știe să o aplice“, a spus Adrian Bența.

Petrom, unul dintre campionii profiturilor externalizate prin inginerii financiare

Cum se scot banii din țară

Analistul economic Ionel Blănculescu a explicat pentru ziarul Bursa câteva dintre mecanismele prin care multinaționalele reușesc să evite impozitarea în România.

„Statul încasează de patru ori mai puţin decât ar trebui, în urma metodelor pe care le practică multinaţionalele ca să evite impozitarea în România. Companiile multinaţionale care activează în statele membre UE nu vor mai avea cum să ocolească impozitarea profiturilor realizate în ţările unde-şi derulează afacerile, potrivit unei noi directive, adoptată recent la nivel european. Mai exact, o companie construieşte o maşină în România cu 8.000 de euro şi o vinde cu 10.000 de euro. Diferenţa de 2.000 de euro ar trebui să fie taxată cu 16% în ţară, obţinând un impozit de 320 de euro. Dar firma respectivă, în loc să producă acea maşină cu 8.000 de euro, importă componentele printr-un offshore din cadrul grupului, la preţuri mai mari. Să zicem că în loc să dea 2.000 de euro pe o cutie de viteze, dă, prin intermediul acelui offshore unde se face saltul de preţ, 3.000 de euro. În aceste condiţii, costul maşinii urcă la 9.900 de euro, în loc de 8.000 de euro, şi, după ce este vândută cu 10.000, câştigul impozitat la noi este de 100 de euro. De aceea, marile companii ajung la câştig zero, pentru că plătesc mai puţin impozit pe profit. Dacă la 2.000 de euro impozitul era de 320 de euro, la 100 de euro compania plăteşte doar 16 euro, deci statul român pierde peste 300 de euro la fiecare maşină realizată de respectiva companie. Invers, dacă maşina este fabricată la un cost de 8.000 de euro şi este exportată în offshore cu 8.100, impozitul de 16% este plătit la 100 de euro. Însă, de acolo, o vinde mai departe cu 10.000 de euro către alte ţări şi plăteşte 4% impozit pe diferenţa de 1.900 de euro. Pe lângă această procedură, directiva spune şi «atenţie la dobânzi», întrucât companiile se împrumută între ele, iar tot profitul se duce pe dobânzile care ajung la companiile-mamă, ca şi cum ar fi profit.“

Exportarea profitului

Conform prevederilor noului proiect al Codului fiscal, multinaționalele din România vor fi impozitate fie la cifra de afaceri, fie acționarii lor vor trebui să plătească impozit pe dividende de 16 la sută. Până acum, impozitul pe dividende era de cinci la sută, în timp ce acela pe profit a fost de 16%. Era evident pentru toată lumea că proprietarii multinaționalelor preferau să scoată bani din țară ca dividende și să plătească impozit doar cinci la sută. Acum, când impozitul pe dividende va ajunge la 16 la sută, multinaționalele vor pierde sume uriașe de bani, de ordinul miliardelor de euro. Acești bani vor rămâne în România. O altă metodă prin care se poate exporta profitul constă în aceea că firmele preferă să plătescă servicii de consultanță de ordinul miliardelor de euro către firme din țările-mamă, multe dintre ele cu același acționar. Practic, este o caracatiță prin care banii sunt scoși din România, profitul este diminuat, iar bugetul statului este păgubit cu miliarde de euro.

Multinaționalele să lase mai mult profit aici

Copreședintele ALDE Călin Popescu Tăriceanu a declarat la Digi 24 că „toate firmele străine trebuie să înțeleagă că totuși România nu e chiar sat fără câini și că nu suntem atât de naivi încă să nu ne cunoaștem interesul propriu. Să lase mai mult profit aici, pentru ca și beneficiile pe care noi le obținem în urma eforturilor pe care am consimțit să le facem împreună să fie, aș spune, proporționale. Multinaționalele au interesul să folosească avantajele pieței românești, piața de desfacere, piața de muncă, și să își ducă profitul către firma-mamă. Trebuie să fie un joc win-win. Dacă noi am oferit avantaje, trebuie să primim ceva în schimb, să fie un anumit echilibru. Foarte multe multinaționale primesc foarte multe avantaje, au fost tratate cu toată generozitatea și mai mult decât de a exploata forța de muncă ieftină din România nu au făcut. Au făcut investiții care le-au dezvoltat afacerea și am profitat și noi pentru că a crescut numărul de angajați. Dincolo de asta, dacă o să vedem care e câștigul la nivelul bugetului, venituri, contribuții bugetare, o să vedem că economia stă prea mult pe umerii firmelor românești“, a subliniat Tăriceanu. „Le-am creat și toate avantajele posibile, scutiri de impozite, tot felul de facilități fiscale, stimulente cu ghiotura și ce observăm? Că după 26 de ani, în România economia e dominată într-o manieră covârșitoare, aproape la rupere, de firmele străine și firmele românești au o poziție care este cu totul și cu totul nesemnificativă. Și în momentul în care avem o criză economică, firmele cu capital străin încep să se retragă englezește, pleacă din România și noi rămânem să ducem greul și să suportăm consecințele. Ei și-au făcut profitul, și-au împachetat lucrurile. Nu e normal să gândim prin prisma interesului nostru?“, a adăugat Tăriceanu.

La rândul său, PSD a anunțat în programul de guvernare că vrea „Stoparea externalizării profiturilor de către firmele multinaţionale“. Măsura urmează să fie implementată începând cu 2018, gradual, timp de doi ani. Modificarea se va face conform cu Directiva CE. Altă măsură prin care partidul intenționează să oprească scurgerea banilor din țară este și „impozitul pe profit de la companiile multinaţionale și din redevenţe“, în valoare de +0,3% din PIB.

Câți bani au făcut multinaționalele în România

ING România – Profitul net a crescut în 2016 la 474 de milioane de lei, iar venitul a urcat la 1,3 miliarde.

OMV Petrom – A revenit pe profit în 2016 și a afișat un rezultat net de 1,04 miliarde de lei, comparativ cu pierderile înregistrate de 630 milioane de lei raportate în 2015.

BRD-SocGen – A raportat pentru 2016 un profit de 763 de milioane de lei.

BCR a obţinut în anul 2016 un profit net de 1.045,6 milioane de lei.

Coca-Cola HBC România SRL a avut pentru anul 2015 o cifră de afaceri netă de 2.112.882.161 de lei, cheltuieli de 1.892.440.345 de lei și un profit de 242.721.956 de lei.

Orange România a avut în anul 2015 o cifră de afaceri netă de 4.585.755.248 de lei, cheltuieli de 4.313.471.391 de lei și un profit net de 262.151.267 de lei.

Vodafone România SA a avut în anul 2015 o cifră de afaceri netă de 3.330.641.989 de lei, cheltuieli totale de 3.457.593.772 de lei și un profit net de 180.658.357 de lei.

Auchan a avut în anul 2015 o cifră de afaceri netă de 4.444.160.904 de lei, cheltuieli totale de 4.413.184.854 de lei și un profit net de 52.898.610 de lei.

Lukoil România a avut în anul 2015 o cifră de afaceri de 5.437.244.338 de lei, cheltuieli totale de 5.419.786.433 de lei și un profit net de 35.035.187 de lei.

Ikea România SA a avut în 2014 o cifră de afaceri de 394.478.089 de lei, cheltuieli de 383.109.885 de lei și un profit net de 11.369.597 de lei.

Ionela Ștefan, Eduard Pascu, Vasile Surcel

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.