România riscă să aibă o agricultură de succes, dar cu oameni săraci

Exploataţiile agricole din România cresc permanent însă locuitorii zonelor rurale rămân la fel de săraci, astfel încât ţara noastră s-ar putea confrunta cu un paradox: o agricultură de succes dar fără niciun efect asupra prosperităţii oamenilor. Aceasta este declaraţia lui Cristian Ghinea, consilier al premierului Dacian Cioloş pentru afaceri europene şi iniţiator al strategiei anti-sărăcie lansate, recent, de guvern.

”Sărăcia este mai mare în zonele rurale din România în care există cele mai mari exploataţii agricole. Riscăm să avem o agricultură de succes, dar să rămânem cu un grad mare al sărăciei dacă nu implementăm o strategie eficientă anti-sărăcie”, a spus Ghinea, în cadrul unei conferinţe organizate de Comisia Europeană, prilejuită de prezentarea raportului de ţară. În ultimii ani, gradul de concentrare a exploataţiilor în agricultura românească a crescut considerabil, pe fondul interesului crescut de cumpărare din partea unor investitori străini, conform unor rapoarte independente. Un studiu realizat anul trecut de către Transnational Institut, pentru o agenţie a Comisiei Europene, arată că între 20% şi 30% din terenul arabil al României aparţine unor cetăţeni ai altor state membre ale UE, iar în jur de 10% din teren este deţinut de cetăţeni ai unor state din afara UE. La mijlocul lunii trecute, Cabinetul Cioloş a prezentat public un „pachet integrat pentru combaterea sărăciei”, care cuprinde 47 de măsuri anti-sărăcie. În Raportul de ţară prezentat de Comisia Europeană azi la Bucureşti se spune că zonele rurale se confruntă cu provocări specifice, cum ar fi utilizarea foarte deficitară a capitalului uman și existența unor „insule” de sărăcie și de excluziune socială adânc înrădăcinate.

Agricultura, care este ocupația tipică în zonele rurale, reprezintă 29 % din totalul locurilor de muncă din România, însă numai 5 % din PIB. O mare parte din forța de muncă rurală lucrează în agricultura de subzistență sau de semisubzistență, asociată cu munca informală sau cu munca familială neremunerată, cu o productivitate scăzută și cu sărăcia. De asemenea, zonele rurale se confruntă cu o multitudine de dificultăți legate de educație, sănătate, incluziune socială, infrastructura de bază, diversificarea locurilor de muncă, emigrație și îmbătrânirea populației. Munca în agricultura de semisubzistență este unul dintre principalii factori care stau la baza riscului ridicat cu care se confruntă România în materie de sărăcie sau excluziune socială. 55% dintre locuitorii zonelor rurale sunt expuși riscului de sărăcie sau de excluziune socială (în comparație cu 31 % în orașele mici și suburbii și 28 % în orașele mari). Veniturile reduse asociate cu agricultura de semisubzistență sunt cauza ratei celei mai ridicate a sărăciei persoanelor încadrate în muncă din UE (20 %) și o concentrație a sărăciei monetare în zonele rurale (71%). România deţine 7,6% din suprafaţa agricolă utilizată la nivelul Uniunii Europene, fiind devansată de Franţa, cu 27,8 milioane hectare (16%), Spania, cu 23,75 milioane hectare (13,6%), Marea Britanie – 16,88 milioane hectare (9,7%), Germania – 16,7 milioane hectare (9,6%) şi Polonia – 14,4 milioane hectare (8,3%). Cei mai mari moşieri din România sunt Constantin Duluţe, Ioan Niculae, Adrian Porumboiu, libanezul Jihad El Khalil, contele austriac Andreas von Bardeau, Mihai Anghel, portughezii de la Martifer, fondul de investiţii britanic Spearhead International Ltd, Ştefan Poienaru etc. Aceştia deţin sau au concesiont terenuri agricole de la 15.000 hecatare până aproape de 60.000 de hectare.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.