România, țara celor trei viteze. Bucureștiul aleargă, iar regiunile sărace rămân în urmă. Ce se întâmplă cu banii europeni

România se dezvoltă în ritmuri diferite, iar decalajele dintre regiuni s-au adâncit în ultimii ani, în ciuda creșterii economice și a miliardelor de euro disponibile prin fondurile europene. Este concluzia unui nou raport realizat de experții Blocului Național Sindical, care analizează diferențele regionale și modul în care banii europeni se reflectă în economia locală și în veniturile lucrătorilor.

Raportul „România cu trei viteze: disparitățile regionale și prețul lor pentru lucrători. Eșecul politicii de coeziune din România” va fi prezentat vineri, 25 septembrie 2026, în cadrul unei dezbateri organizate de BNS la Hotel Novotel Bucharest City Center din București.

România, împărțită în trei viteze de dezvoltare

Potrivit cercetării, România poate fi împărțită în trei categorii de regiuni în funcție de nivelul de dezvoltare economică. București-Ilfov formează prima categorie, cu un PIB nominal pe locuitor de 45.200 de euro în 2024. Valoarea reprezintă 243% din media națională și 113% din media Uniunii Europene, ceea ce face din regiunea Capitalei singura din România care depășește media europeană potrivit indicatorului analizat.

A doua categorie este formată din regiunile Vest, Centru și Nord-Vest. PIB-ul nominal pe locuitor a fost de 18.900 de euro în Vest, 17.200 de euro în Centru și 17.100 de euro în Nord-Vest. Aceste regiuni se situează în apropierea mediei naționale, dar rămân la o distanță considerabilă de București-Ilfov.

În cea de-a treia categorie intră Sud-Vest Oltenia, Sud-Est, Sud-Muntenia și Nord-Est. Cea mai scăzută valoare a PIB-ului nominal pe locuitor este înregistrată în Nord-Est, cu 11.600 de euro în 2024. BNS susține că această regiune rămâne în partea de jos a clasamentului la mai mulți dintre indicatorii analizați.

Doar o parte din fondurile contractate ajung efectiv la beneficiari

O altă concluzie importantă a raportului se referă la absorbția fondurilor europene. Conform datelor analizate de BNS, la mijlocul lunii august 2026, la nivel regional ajunseseră efectiv la beneficiari sau fuseseră rambursate de Comisia Europeană doar aproximativ 20-30 de euro din fiecare 100 de euro contractați în cadrul actualului exercițiu financiar.

Sindicaliștii susțin că diferențele dintre regiuni nu sunt explicate în primul rând de valoarea fondurilor alocate, ci de capacitatea administrativă de a transforma banii disponibili în proiecte implementate și plăți efective.

Raportul arată însă că problema nu este considerată una specifică unei anumite regiuni. BNS vorbește despre cauze sistemice, care afectează toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României.

Fondurile europene nu se văd automat în salarii

Cercetarea atrage atenția și asupra unei alte probleme: absorbția fondurilor europene nu înseamnă automat creșteri ale veniturilor lucrătorilor. Potrivit datelor analizate, ponderea remunerării în valoarea adăugată brută este de 42,5% în România, față de 51,9% la nivelul Uniunii Europene. BNS susține că diferența arată că dezvoltarea economică și investițiile nu se transferă automat în salarii.

Un exemplu prezentat în raport este regiunea Sud-Vest Oltenia. Deși aceasta este indicată ca având una dintre cele mai bune performanțe în ceea ce privește absorbția fondurilor europene, în 2025 a avut cel mai ridicat risc de sărăcie dintre cele opt regiuni, de 27,8%.

Autorii raportului consideră astfel că succesul politicii de coeziune nu ar trebui măsurat doar prin viteza cu care sunt cheltuite fondurile, ci și prin efectul acestora asupra regiunilor rămase în urmă și asupra condițiilor de muncă și veniturilor populației. Studiul BNS a fost realizat pe baza datelor Eurostat și INS, precum și a informațiilor și răspunsurilor oficiale furnizate de Agenții pentru Dezvoltare Regională, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Comisia Europeană și Agenția Națională pentru Achiziții Publice.