Românul care merge pe jos la Paris să aducă rămăşiţele lui Brâncuşi în România

Poetul Laurian Stănchescu vrea să aducă rămăşiţele lui Constantin Brâncuşi în România. Inspirat de povestea legendară că Brâncuşi a mers pe jos la Paris, atunci când a emigrat în 1904, Stănchescu merge şi el pe jos la Paris să atragă atenţia asupra cauzei sale. Reprezentând rudele sculptorului, el intenţionează să îi înmâneze o scrisoare preşedintelui […]

De cotidianul.ro - Autor
Românul care merge pe jos la Paris să aducă rămăşiţele lui Brâncuşi în România

Poetul Laurian Stănchescu vrea să aducă rămăşiţele lui Constantin Brâncuşi în România. Inspirat de povestea legendară că Brâncuşi a mers pe jos la Paris, atunci când a emigrat în 1904, Stănchescu merge şi el pe jos la Paris să atragă atenţia asupra cauzei sale. Reprezentând rudele sculptorului, el intenţionează să îi înmâneze o scrisoare preşedintelui […]

Poetul Laurian Stănchescu vrea să aducă rămăşiţele lui Constantin Brâncuşi în România. Inspirat de povestea legendară că Brâncuşi a mers pe jos la Paris, atunci când a emigrat în 1904, Stănchescu merge şi el pe jos la Paris să atragă atenţia asupra cauzei sale.

Reprezentând rudele sculptorului, el intenţionează să îi înmâneze o scrisoare preşedintelui francez Nicolas Sarkozy, scrie agenţia de presă France Presse. „În genunchi cerem poporului francez să ne dea înapoi rămăşiţele lui Constantin Brâncuşi în România”, a declarat Stănchescu luni pentru agenţia de presă AFP. El crede că va parcurge distanţa de 2.000 de kilometri până la Paris la începutul lunii septembrie. Pe blogul său, „Legacy Brâncuşi”, Stănchescu vrea să îndeplinească ultimele dorinţe ale artistului, care i-ar fi spus unui episcop român din Paris că „a vrut să fie îngropat în Hobiţa, satul său natal, alături de groapa mamei sale. În cele din urmă, marele Brâncuşi a locuit la Paris, în felul său român, şi în ultimii ani a vorbit numai în limba română şi a murit ca un român”, a mai spus acesta.

Artistul a murit la Paris în 1957 şi este înmormântat în cimitirul Montparnasse, unde se află şi una dintre sculpturile sale, „Sărutul”, ce împodobeşte mormântul unei rusoaice care s-a sinucis din dragoste. Brâncuşi a devenit cetăţean francez în 1952 şi a lăsat o parte a colecţiei sale statului francez, cu condiţia ca atelierul său să fie reconstruit aşa cum a fost în ziua în care a murit. De fapt, prima lui dorinţă a fost ca lucrările sale să fie donate guvernului român, dar autorităţile comuniste le-au respins şi au devenit proprietate franceză.

Arhitectul Renzo Piano a supravegheat procesul de reconstruire a atelierului pentru vizitatori şi este gestionat astăzi de Centrul Pompidou.

Distribuie articolul pe:

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.