”Sfântul Evanghelist Luca, în Evanghelia a treia și Faptele Apostolilor, ne relatează că Iisus înainte de Slăvita Sa Înălțare le-a poruncit Sfinților Săi Apostoli să nu se îndepărteze de Ierusalim și să aștepte acolo <făgăduința Tatălui>, adică venirea Sfântului Duh peste ei.

<Şi iată, Eu trimit peste voi făgăduinţa Tatălui Meu; voi însă şedeţi în cetate, până ce vă veţi îmbrăca cu putere de sus> (Luca 24, 49)”, explică părintele.

”De asemenea, Mântuitorul îi încredințează din nou că vor primi putere de sus: <Venind Duhul Sfânt peste voi, și Îmi veți fi Mie martori în Ierusalim și în toată Iudeea și în Samaria și până la marginea pământului> (Faptele Apostolilor 1, 8).

Ei  s-au întors la Ierusalim și, într-un cuget, stăruiau în rugăciune așteptând Mângâietorul, Duhul Adevărului, promis de Iisus și a Botezului cu Duh Sfânt (Fapte 1, 4-5)”, explică pr. Marius Zamfira.

Eveniment unic petrecut la Ierusalim

”După zece zile de la Înălțare, făgăduința făcută de Domnul Iisus s-a împlinit prin Pogorârea Duhului Sfânt. În această zi, a sărbătoririi Cincizecimii, a Pogorârii Sfântului Duh în chip de limbi ca de foc peste ucenicii lui Hristos. Acest eveniment unic în istoria mântuirii, petrecut la Ierusalim, este relatat de Sfântul Evanghelist Luca, în cartea Faptele Apostolilor.

<Și când a sosit ziua Cincizecimii, erau toți împreună în același loc. Și, din cer, fără de veste, s-a făcut un vuiet, ca de suflare de vânt ce vine repede, și au umplut toată casa unde ședeau ei. Și li s-au arătat, împărțite, limbi ca de foc și au șezut pe fiecare dintre ei. Și s-au umplut toți de Duhul Sfânt și au început să vorbească în alte limbi, precum le dădea lor Duhul a grăi>. (Faptele Apostolilor 2, 1-4)

Aflăm din cartea Faptele Apostolilor că, după pogorârea Duhului Sfânt și după cuvântarea Sfântului Apostol Petru, s-au botezat <ca la trei mii de suflete> (Faptele Apostolilor 2, 1-41), luând naștere prima obște de credincioși, prima comunitate creștină din istoria omenirii. Astfel a fost constituită, în chip văzut, Biserica lui Iisus Hristos în Ierusalim în ziua Cincizecimii”, arată părintele.

Biserica, întemeiată chip văzut, în ziua Cincizecimii

”Ca așezământ sfânt, Biserica a fost întemeiată de Mântuitorul nostru Iisus Hristos pe cruce (Faptele Apostolilor 20, 28), iar în chip văzut, în ziua Cincizecimii.

În această zi de constituire a Bisericii poporului lui Dumnezeu, Duhul Sfânt le-a dat ucenicilor harisma glosolaliei, vorbeau fiecare în limba celor de față.

Veniseră la Ierusalim un număr mare de locuitori din oraș și din împrejurimi, la care se adăugau iudeii stabiliți în afara hotarelor Țării Sfinte și prozeliți (păgâni convertiți la iudaism), adunați la sărbătoarea iudaică a Cincizecimii.

Părintele Patriarh Daniel evidențiază: ”Când coboară la Cincizecime peste Sfinţii Apostoli ai lui Hristos, Duhul Sfânt constituie Biserica lui Hristos, care se extinde prin Botezul persoanelor din neamuri diferite. Cum constituie Duhul Sfânt Biserica lui Hristos? Desigur, Hristos este Capul şi temelia Bisericii, dar Hristos, Dumnezeu-Omul, uneşte în El firea divină cu firea umană prin lucrarea Duhului Sfânt.

De aceea, noi spunem că Dumnezeu Fiul S-a pogorât din ceruri şi S-a întrupat de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria. Prin lucrarea Duhului Sfânt s-a realizat întruparea lui Hristos, adică înomenirea lui Dumnezeu-Fiul, ca pe noi oamenii să ne îndumnezeiască prin har”, spune părintele.

”Deci, Hristos Dumnezeu-Omul Se arată în lume ca Om prin lucrarea Duhului Sfânt asupra Fecioarei Maria. Viaţa lui Hristos, dumnezeiască şi omenească, smerită şi preaslăvită, este împărtăşită oamenilor prin Duhul Sfânt la Rusalii’’.

”Duhul Sfânt este cel care Îl face prezent pe Hristos în inimile noastre. Astfel, noi devenim și ne constituim în Biserica Sa.

În Biserică, Iisus Hristos împărtășește harul Său mântuitor în Sfintele Taine prin Duhul Sfânt. După cum arată Sfântul Ciprian al Cartaginei: <În afara Bisericii nu există mântuire>. De aceea, nimeni nu poate să se mântuiască dacă nu este mădular al Trupului lui Hristos, adică al Bisericii.

Având în vedere că prin Duhul ne împărtășim de Hristos, în Biserica Ortodoxă, sfintele slujbe încep cu rugăciunea adresată Sfântului Duh. Prin Pogorârea Sfântului Duh, ucenicii devin Apostoli – trimișii lui Hristos (Apostolos în greacă însemnând trimis), arată părintele.

”Apostolii biruie lumea, rabdă persecuțiile”

”Fiind plini de Duhul Sfânt, Apostolii biruie lumea, rabdă persecuțiile și martiriul prin jertfa lor de mărturisitori ai Evangheliei. Duhul Sfânt este deosebit de important pentru viața veșnică, păcatul împotriva lui nu are iertare (Marcu 3, 28-29). Prin Duhul Sfânt este posibilă mântuirea, este posibilă Biserica. Aceasta comunică Bisericii energiile divine. El păstrează unitatea, sfințenia, sobornicitatea și apostolicitatea Bisericii. Tot El împarte harismele tuturor credincioșilor și slujitorilor Bisericii (1 Corinteni 12 , 1-11).

Coborârea Duhului Sfânt peste Apostoli i-a transformat pe aceștia. Din pescari au devenit pescari de oameni, Apostoli ai lui Hristos și s-au dovedit a avea drept sursă <cugetări de sus>(Coloseni 3: 2).

Această logică nu poate fi contrazisă și se dobândește prin credință. În acest context, să înțelegem și spusele lui Hristos:  <Foc am venit să arunc pe pământ şi cât aş vrea să fie acum aprins! Şi cu botez am a Mă boteza, şi câtă nerăbdare am până ce se va îndeplini!> (Luca 12: 49,50). Acest foc era Duhul Sfânt.

De ziua Cincizecimii, Apostolii au înțeles spusele lui Hristos către Filip: <Eu sunt întru Tatăl Meu și voi în Mine și Eu în voi> (Ioan 14: 20). Duhul Sfânt are rolul de a ne pregăti pentru primirea darului sfințitor al Sfintei Treimi”,  spune pr. Marius Zamfira.

”Pogorârea Duhului Sfânt a transformat Apostolii din oameni temători, în curajoși”

”În acea zi de Cincizecime, când Apostolii erau adunați într-o încăpere din Ierusalim, limbi ca de foc s-au coborât din cer și s-au așezat deasupra lor umplându-i de puterea Duhului Sfânt. Apostolii au început să vorbească în toate limbile lumii, fiind înțeleși din toate colțurile Imperiului Roman. Acest eveniment miraculos a marcat nașterea oficială a Bisericii Creștine”, spune părintele.

”Sărbătoarea Rusaliilor este de sorginte romană”

„Rosalia era sărbătoarea romană dedicată trandafirilor și comemorării morților. În cultura păgână de atunci se aduceau flori pe morminte.

Cincizecimea iudaică era cunoscută ca sărbătoarea în care evreii comemorau legământul făcut de Dumnezeu ca poporul lui Israel, pe Muntele Sinai, Când Moise a primit <tablele Legii>, cu cele zece porunci sau Decalogul”, arată pr. Zamfira.

”Culoarea liturgică a Rusaliilor în Biserica Ortodoxă este verdele”

”Verdele semnifică culoarea vieţii şi a lemnului Sfintei Cruci. Ea simbolizează viața, reînnoirea spirituală și puterea creatoare a Duhului Sfânt. Această culoare exprimă ramurile verzi ce împodobesc bisericile și vântul ce a însoțit Pogorârea Sfântului Duh, aducând suflare de viață nouă”, conchide pr. dr. Marius Zamfira, de la Biserica Sfântul Vasile-Victoria.

Citiți și: Soprana Elena Moșuc: ”Prin arta mea aduc o odă vieții, care devine o punte între cer și pământ”