S-a accelerat creşterea cheltuielilor militare la nivel mondial

Cheltuielile militare la nivel global au sporit în 2023 cu 7% faţă de anul anterior, până la 2.443 de miliarde de dolari, aceasta fiind cea mai rapidă creştere anuală începând din 2009, a anunţat luni Institutul Internaţional de Cercetare pentru Pace din Stockholm (SIPRI), potrivit Reuters, AFP şi Kyodo.

SIPRI arată că în 2023 toate ţările plasate pe primele zece locuri ca nivel al bugetului pentru apărare şi-au sporit cheltuielile militare.

Nan Tian, cercetător principal în cadrul programului privind producţia de arme şi cheltuieli militare al SIPRI, a explicat că această creştere este un răspuns direct la deteriorarea globală a păcii şi securităţii.

”Statele prioritizează puterea militară, dar ele riscă să ajungă la o spirală acţiune/reacţie în peisajul geopolitic şi de securitate tot mai volatil”, a spus Nan Tian. Acesta prognozează o creştere a cheltuielilor militare şi în următorii câţiva ani, în contextul în care războiul din Ucraina este ”departe de a fi încheiat”, iar tensiunile din Orientul Mijlociu şi Asia sunt o constantă.

Studiul SIPRI indică faptul că în 2023 primele cinci ţări în privinţa cheltuielilor militare au fost SUA, China, Rusia, India şi Arabia Saudită, ele reunind 61% din cheltuielile militare mondiale. Creşteri notabile s-au observat în Europa, Asia-Pacific şi Orientul Mijlociu.

SUA au cheltuit anul trecut pentru apărare 916 miliarde de dolari, în creştere cu 4,3% faţă de 2022, în timp ce China şi-a sporit cheltuielile militare pentru al 29-lea an consecutiv, ajungând la 296 miliarde de dolari în 2023, cu 6% mai mult decât în anul precedent.

Continuarea războiului din Ucraina a antrenat o sporire a cheltuielilor militare în Ucraina, Rusia şi ”într-o serie întreagă” de ţări europene, a adăugat expertul SIPRI.

Rusia şi-a majorat cheltuielile pentru apărare anul trecut cu 24% comparativ cu 2022, până la 109 miliarde de dolari, potrivit estimărilor SIPRIU, şi de la anexarea Crimeei, în 2014, ţara şi-a sporit bugetul pentru apărare cu 57%.

Ucraina şi-a crescut cheltuielile militare cu 51% faţă de 2022, până la 64,8 miliarde de dolari, dar Kievul a primit ajutor militar în valoare de 35 de miliarde de dolari, majoritar din Statele Unite.

Deşi bugetele militare ale Ucrainei şi Rusiei sunt apropiate în valoare absolută, ele diferă ca proporţie din produsul intern brut (PIB). Astfel, în cazul Ucrainei bugetul militar este 37% din PIB, dar în cel al Rusiei doar 5,9% din PIB.

În Europa, Polonia a înregistrat cel mai mare spor al cheltuielilor militare, de 75%, până 31,6 miliarde de dolari anul trecut comparativ cu 2022.

Cheltuielile militare au sporit şi în Orientul Mijlociu, unde Israelul a avut o creştere de 24%, până la 27,5 miliarde de dolari în 2023, în principal ca urmare a ofensivei desfăşurate în Fâşia Gaza ca răspuns la atacul terorist de amploare comis de mişcarea palestiniană Hamas în 7 octombrie anul trecut. Lidera regiunii este Arabia Saudită, care şi-a majorat bugetul apărării cu 4,3% în 2023 faţă de anul precedent, până la 75,8 de miliarde de dolari.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.
Recomanda

5 Comentarii

  1. Este foarte bine si in linie cu incompetenta oligarhilor „destepti” care conduc vestul. Cand ai inflatie cel mai bine e ca statul dator pana in gat sa print money sau se imprumute miliarde pentru a face produse inutile. In felul asta produsele utile sunt mai rare si devin si mai scumpe! Dar nu-i nimic o sa fim sfatuiti sa refolosim hainele din liceu si in facultate pentru ca oricum nu mai crestem, sa facem economie la masini si benzina si sa mancam proteine mai ieftine gen gandaci. Mama de 50 de ani se va duce pe bicicleta la servici si va da cu parfum refolosit ca sa acopere transpiratia acolo la birou. Si ni se va spune ca altfel salvam planeta care va fi curata si pregatita pentru razboi!

  2. „raznoi” continuu pentru sangele „mieilor” si restrangerea drepturilor OMULUI nascut LIBER. altfel nu pot ridica abominatia „salvatorului” unic guvern mondial cu o unica religie (adica politica habotnica)… noul dark age al neo-feudalismului s ata n ic.

  3. Nicio alianță militară nu și-a propus vreodată să se extindă ad infinitum, așa cum a procedat NATO . Din punct de vedere politic,diplomatic, strategic sau militar, expansiunea NATO este deci lipsită de sens. Dacă însă considerăm alianța din care face parte și Romania drept ceea ce este de fapt – o organizație comercială dedicată creșterii masive a vânzărilor americane de armament către” aliați” – atunci extinderea alianței din ultimii ani este dacă nu rațională, cel puțin de înțeles, așa cum o dovedesc și articolul de mai sus , și cel de la link-ul alăturat:
    https://florianpantazi.substack.com/p/nato-inc-at-75-more-guns-less-butter

  4. Uitindu-ma la fotografia atasata in articol,am comparat avioanele care sint aliniate ca sa impresionezii fraierii cu utilajele pt. dezapezire pe care in fiecare toamna le vedem in fotografii insotite de articole incurajatoare ca totul este pus la punct si nu vor fi probleme .Dar cum da prima zapada ne intrebam cu totii unde sint utilajele si de ce nu isi pot face treaba lor.La fel va fi si in cazul unui razboi cind aceste avioane nu vor putea face nimic.Multi din cei care admira aceste zburatoare acum, uita ca intr-un razboi modern ,sint folosite alte metode .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.


*


Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.