Hoţ, vândut, prost, ticălos sau nesimţit. Asta eşti şi dacă susţii mişcările de stradă, şi dacă simpatizezi tabăra lui Liviu Dragnea. Nu scapi nici dacă eşti neutru. Eşti bolnav de „ciumă roşie” dacă eşti de acord cu modificarea Codurilor penale şi cu introducerea Legii graţierii, şi eşti soroşist şi iohannist dacă ieşi în stradă şi protestezi faţă de schimbările legislative făcute de PSD la adăpostul întunericului.
Societatea românească este la fel de divizată sau poate mai divizată decât pe vremea mineriadelor din ’90 şi a alegerilor prezidenţiale din 1996 şi din 2004. Instituţiile statului s-au încăierat între ele şi toată lumea face politică. CSM-ul, Avocatul Poporului, ONG-urile şi televiziunile fac politică, iar CCR-ul este politizat profund. Fac politică şi se ceartă între ei fraţii, colegii de serviciu, soţii şi vechii prieteni. Şi pentru ce? Pentru ca unii să scape de puşcărie, pentru ca alţii să nu ajungă în închisoare, pentru ca unii să-şi conserve puterea uriaşă pe care o au şi pentru ca altul să-şi pregătească terenul pentru obţinerea celui de-al doilea mandat de preşedinte al României.
Pentru că situaţia este de-a dreptul critică, Klaus Iohannis vrea să convoace partidele la discuţii: „Va trebui să invit oamenii la Cotroceni să găsim o soluţie la această criză, pentru că altfel lucrurile se agravează şi strada poate să protesteze, românii îşi spun nemulţumirile, dar soluţiile nu pot veni din stradă, soluţiile trebuie să vină tot de la politicieni, cu certitudine săptămâna viitoare o să-i invit ca să-mi prezinte soluţiile, dar asta este o fază ulterioară”. De ce abia săptămâna viitoare? Pentru că mai trebuie să se acumuleze puţină tensiune în societate şi fiindcă Klaus Iohannis trebuie să-şi poată petrece weekendul în linişte într-una din cele şase case pe care le are la Sibiu, iar Liviu Dragnea are nevoie de mai mult timp să mediteze pe vastul său domeniu de la Alexandria.
Însă Klaus Iohannis nu mai are căderea să invite partidele la Palatul Cotroceni, pentru că domnia sa şi-a pierdut rolul de mediator pe care i l-a conferit Constituţia, din moment ce s-a pus în fruntea uneia din cele două tabere aflate în conflict. Singurul care ar putea să-i adune la aceeaşi masă pe preşedinte şi pe reprezentanţii partidelor şi pe cei ai puterilor legislativă, executivă şi judecătorească, pentru a calma spiritele şi pentru a se ajunge la nişte decizii care să oprească ţara asta din drumul ei către nicăieri, ar fi Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române. Da, da, Patriarhul, chiar dacă la aceeaşi masă se vor regăsi unii de altă religie şi alţii care nu au nici un Dumnezeu.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.