Neelaborarea şi neaprobarea Strategiei şi a Planului naţional de gestionare a deşeurilor medicale în România a condus la pierderea unei finanţări din fonduri europene de 17,3 milioane de euro, sumă cu care s-ar fi putut achiziţiona aproximativ 174 de sisteme de neutralizare a deşeurilor medicale NEWSTER10, se arată într-un raport de audit al Curţii de Conturi.
De asemenea, Ministerul Sănătății a efectuat cheltuieli din bugetul statului, inclusiv prime de asigurare, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente creditului extern pentru achiziția de instalații de tip MEDISTER 160 (ce sunt utilizate pentru dezinfecția deșeurilor infecțioase și a celor care conțin lichide infecțioase, deșeuri microbiologice, deșeuri de laborator, sisteme de dializă, deșeuri de la saloane, etc.) din care unele nu au fost puse în funcțiune și nu au funcționat niciodată sau au funcționat un număr mai mic de ani comparativ cu durata de viață normală a acestora.
Aceste constatări arată că sistemul sanitar, clar văduvit de fonduri bugetare, nu e în stare să atragă fonduri europene. Iar dacă o face, îşi neglijează complet investiţia şi efortul. Problema accesării de către Ministerul Sănătăţii a fondurilor europene pentru dotarea spitalelor cu instalaţii de neutralizare a deşeurilor rezultate din activităţi medicale începe în 2012.
Atunci, Ministerul Sănătății a depus la Ministerul Mediului solicitarea de includere în categoria beneficiarilor eligibili ai Programului Operaţional Sectorial de Mediu 2007 – 2013 pentru Axa Prioritară 2 „Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deșeurilor și reabilitarea siturilor contaminate istoric”.
La finele anului 2012, Ministerul Sănătății a fost înștiințat de aprobarea Comisiei Europeane privind includerea acestuia în categoria aplicanților eligibili, alocând pentru proiect (incluzând un număr de 300 de spitale din subordinea ministerului și respectiv din subordinea autorităților publice locale) suma de 50.000.000 euro. În data de 23 ianuarie 2013 a avut loc la Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice o întâlnire cu reprezentanții Comisiei Europene/DG Regio privitor la proiectele pe care România urmează a le finanța în perioada următoare prin intermediul Programul Operațional Sectorial Mediu. Cu această ocazie, Ministerul Sănătății a prezentat un material referitor la proiectul “Neutralizarea deșeurilor medicale periculoase rezultate din activitatea spitalicească”.
Referitor la proiectul Ministerului Sănătății, reprezentanții Comisiei Europene au recomandat efectuarea demersurilor pentru desemnarea consultantului pentru întocmirea cererii de finanțare, stabilirea unei liste cu spitalele care vor fi dotate cu instalațiile de neutralizare a deșeurilor medicale periculoase achiziționate prin acest proiect, elaborarea unui calendar de implementare realist, precum și realizarea unor parteneriate inclusiv cu spitalele care nu se află în subordinea Ministerului Sănătății, pentru implementarea acestui proiect.
În urma consultării unui număr de peste 230 spitale, un număr de 170 și-au exprimat dorința de a fi dotate cu astfel de echipamente, asumându-și costurile de operare aferente. Din numărul total de 170 de unități sanitare, Ministerul Sănătății a selectat 88 spitale pentru dotarea în prima fază.
Astfel, în luna decembrie 2013, Ministerul Sănătății a depus la Autoritatea de Management POS Mediu cererea de finanțare pentru proiectul cu titlul:”Neutralizarea deșeurilor medicale periculoase rezultate din activitatea spitalicească”, finanțat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, din Fondul European pentru Dezvoltare Regională (FEDR) și bugetul de stat.
Cererea de finanțare și Studiul de fezabilitate au fost plătite de către Ministerul Sănătății din bugetul de stat. Acest proiect este o continuare a proiectului PHARE Îmbunătățirea managementului intern al deșeurilor periculoase generate de instituțiile de sănătate în conformitate cu standardele europene” inițiat de Ministerul Sănătății în anul 2008 și derulat pe parcursul anului 2009. Elaborarea Cererii de finanțare a avut în vedere exigențele și regulamentele UE în domeniu, necesitatea reală a unităților sanitare din România, costurile reale ale proiectului, beneficiile și dezavantajele implementării acestui proiect.
Obiectivul acestui proiect strategic era dotarea spitalelor cu instalații de neutralizare pentru deșeurile medicale și impunerea ca soluție de eliminare a deșeurilor periculoase din spitale, metoda de neutralizare prin procedee acceptate la nivelul Uniunii Europene, cu impact minim asupra mediului: autoclavare și mărunțire (inclusiv neutralizare fluide rezultate din proces), respectiv compactare a deșeurilor rezultate.
Din cele 88 unități sanitare beneficiare în proiectul “Neutralizarea deșeurilor medicale periculoase rezultate din activitatea spitalicească” un număr de 9 unități sanitare se află în subordinea Ministerului Sănătății și anume: 1. Institutul Național de Endocrinologie “C.I.Parhon”, București 2.
Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta”, București 3. Institutul Clinic Fundeni București 4. Spitalul de Psihiatrie și pentru Măsuri de Siguranță Săpoca, jud.Buzău 5. Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova, jud. Dolj 6. Institutul de Boli Cardiovasculare “Prof. dr. G.I.M.Georgescu” Iași 7.
Spitalul de Recuperare Borșa, jud. Maramureș 8. Institutul de Boli Cardiovasculare Timișoara 9. Spitalul Județean de Urgență “Sf. Pantelimon” Focșani, jud. Vrancea. Valoarea totală a proiectului era în sumă totală de 21.023.767 euro (aprox. 94.230.626 lei) din care 17.331.994 euro (aprox. 77.683.730 lei) reprezenta finanțare din fonduri europene asigurată prin programul operațional POSMEDIU, iar 3.691.773 euro (aprox. 16.546.896 lei) reprezenta finanțare asigurată de Ministerul Sănătății (cofinanțare).
Strategia de gestionare a deșeurilor medicale era și este un document indispensabil continuării analizei documentației proiectului de către Autoritatea de Management POSMEDIU. Referitor la Proiectul anterior menționat, prin adresa nr. 1/477/03.03.2014, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice – Agenția Națională pentru Protecția Mediului a transmis Ministerului Sănătății că: „în conformitate cu prevederile Legii nr. 211/2011 privind regimul deșeurilor, Ministerul Sănătății are ca atribuție elaborarea strategiei și programului de gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea medicală , documente care până în prezent nu avem cunoștință să fi fost avizate de autoritățile de mediu”.
De asemenea, prin adresa nr. 120358/CDT/03.07.2014 Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice – Direcția Generală Deșeuri, Situri Contaminate și Substanțe Periculoase a menționat la final că …”lipsa unei strategii și a unui program național de gestionare a deșeurilor medicale….considerăm inoportună derularea procesului de promovare a acestui proiect de act normativ”. Totodată, cu adresa nr. 126042/CG/06.11.2014, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice – Direcția Generală AM POS Mediu a comunicat Ministerului Sănătății că ”a întrerupt procesul de evaluare a aplicației de finanțare până la clarificarea aspectelor menționate anterior”.
Prin adresele nr. 42253/10.11.2014 și nr. 25265/17.04.2015 au fost solicitate direcției de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, de către managerul de proiect din cadrul Unității de Implementare și Coordonare Programe de la nivelul ministerului, Strategia și Planul național de gestionare a deșeurilor medicale, dar acestea nu au fost finalizate nici până la data prezentului audit. Prin urmare, Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice – Direcția Generală Programe Infrastructură Mare – Autoritatea de Management POS Mediu a comunicat Ministerului Sănătății prin adresa nr. 8272/CG/24.06.2015 că ”în cadrul Programului Infrastructură Mare 2014 – 2020, activitatea privind neutralizarea deșeurilor medicale periculoase nu este o activitate eligibilă”, așadar depunerea cererii de finanțare nu a mai fost posibilă pentru următorul exercițiu bugetar.
Astfel, neluarea măsurilor de către Ministerul Sănătății privind elaborarea și aprobarea Strategiei naționale de gestionare a deșeurilor medicale a condus la pierderea finanțării din fonduri europene, respectiv a sumei de 17.331.994 euro (aprox. 77.683.730 lei), sumă cu care s-ar fi putut achiziționa de exemplu, aproximativ 174 sisteme de neutralizare NEWSTER10, luând în considerare prețul unitar de 99.439 euro/instalație, preț cu care au fost achiziționate cele 9 sisteme în anul 2009 prin proiectul ”Reforma Sistemului Sanitar faza a II a analizat la punctul C) de mai sus.
În concluzie, neelaborarea și neaprobarea Strategiei și a Planului național de gestionare a deșeurilor medicale a condus la: – pierderea finanțării din fonduri europene de 17.331.994 euro (aprox. 77.683.730 lei), sumă cu care s-ar fi putut achiziționa de exemplu, aproximativ 174 sisteme de neutralizare NEWSTER10, luând în considerare prețul unitar de 99.439 euro/instalație, preț cu care au fost achiziționate cele 9 sisteme în anul 2009 prin proiectul ”Reforma Sistemului Sanitar faza a II a; – efectuarea de plăți neeconomicoase din bugetul de stat în valoare de 80.600 lei reprezentând servicii de consultanță și studii de fezabilitate aferente proiectului “Neutralizarea deșeurilor medicale periculoase rezultate din activitatea spitalicească”, pentru care Ministerul Sănătății nu mai este eligibil.
De asemenea, Ministerul Sănătății a efectuat cheltuieli din bugetul statului, inclusiv prime de asigurare, dobânzi, comisioane şi alte costuri aferente creditului extern pentru achiziția de instalații de tip MEDISTER 160, din care unele nu au fost puse în funcțiune și nu au funcționat niciodată sau au funcționat un număr mai mic de ani comparativ cu durata de viață normală a acestora.
Dacă unitățile sanitare ar fi tratat cantitățile de deșeuri, care potrivit prevederilor legale pot fi supuse acestui procedeu, cu instalațiile de tip MEDISTER 160 și respectiv instalațiile de tip NEWSTER10 din dotare, ar fi obținut în perioada 2012 – 2014 economii în sumă estimată de 1.853.946 lei (aprox. 413.633 euro), cu care s-ar fi putut achiziționa un număr de 4 instalații de neutralizare tip NEWSTER10, luând în considerare cursul de 4,4821 lei/euro valabil la data de 31.12.2014 și prețul unitar de 99.439 euro al unei asemenea instalații.
Economiile realizate în perioada 2012 – 2014 doar de 3 unități sanitare care dețin o instalație proprie de tratare a deșeurilor de tip ISDM comparativ cu costurile care ar fi fost suportate în situația tratării deșeurilor de către operatorii economici au fost în sumă estimată de 1.862.162 lei.
Inspectorii Curţii de Conturi au constatat neefectuarea monitorizării de către direcțiile de specialitate din cadrul Ministerului Sănătății, a modului de utilizare și funcționare a instalațiilor primite în dotare de la acesta de către unitățile sanitare, neidentificarea cauzelor nefuncționării unora dintre instalații și necunoașterea numărului total de instalații de tratare a deșeurilor medicale pe tipuri de instalații, urmare neprezentării situațiilor solicitate de către echipa de audit în timpul misiunii de audit.
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.