Şapte radare noi, care detectează şi monitorizează continuu fenomenele extreme

ANM a pus în funcțiune 7 radare moderne care monitorizează continuu fenomenele meteo extreme în România, îmbunătățind avertizările și siguranța populației.

Şapte radare noi, care detectează şi monitorizează continuu fenomenele extreme

ANM a pus în funcțiune 7 radare moderne care monitorizează continuu fenomenele meteo extreme în România, îmbunătățind avertizările și siguranța populației.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a implementat un sistem format din șapte radare meteorologice moderne, capabile să monitorizeze continuu fenomenele meteo extreme de pe teritoriul României. Fiecare radar are o rază de acoperire de până la 230 km, ceea ce permite supravegherea aproape completă a țării în timp real. Aceste radare de tip Doppler și dual-polarimetric oferă date detaliate despre precipitații, structura norilor și tipul fenomenelor atmosferice (ploaie, grindină, ninsoare). Informațiile sunt transmise instant către meteorologi, care pot emite avertizări rapide pentru fenomene periculoase precum furtuni, vijelii sau grindină.

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a pus în funcțiune un sistem modern format din șapte radare meteorologice performante, capabile să monitorizeze în timp real fenomenele extreme de pe teritoriul României. Aceste echipamente fac parte dintr-un amplu proiect de modernizare a infrastructurii meteorologice naționale și reprezintă un pas important în creșterea preciziei avertizărilor meteo și a capacității de reacție în situații de risc, scrie News.ro.

Fiecare dintre cele șapte radare are o rază de acoperire de până la 230 de kilometri, ceea ce permite supravegherea continuă a unor zone geografice extinse. Practic, aproape întreg teritoriul țării este monitorizat permanent, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Radarele sunt de tip Doppler și dual-polarimetric, ceea ce înseamnă că pot detecta nu doar precipitațiile, ci și structura norilor, intensitatea acestora și pot estima tipul de precipitații (ploaie, grindină sau ninsoare).

Potrivit specialiștilor ANM, aceste sisteme sunt esențiale pentru identificarea rapidă a fenomenelor meteorologice periculoase, precum furtunile convective, vijeliile sau căderile de grindină. Informațiile colectate sunt transmise în timp real către centrele de prognoză, unde meteorologii pot emite avertizări nowcasting, adică avertizări pe termen scurt, uneori cu câteva ore înainte de producerea fenomenelor.

Unul dintre cele mai importante avantaje ale noii infrastructuri este creșterea vitezei de reacție în caz de vreme severă. Datele radar sunt folosite pentru a informa autoritățile, presa și populația, astfel încât măsurile de protecție să fie luate din timp. Acest lucru este esențial mai ales în contextul schimbărilor climatice, care au dus la intensificarea fenomenelor extreme în ultimii ani.

Proiectul, cunoscut sub numele de INFRAMETEO, a fost finanțat în mare parte din fonduri europene și include nu doar radarele, ci și modernizarea rețelei de stații meteorologice și a sistemelor informatice ale ANM. Scopul final este creșterea siguranței populației și reducerea pagubelor produse de fenomenele meteorologice severe.

Cod galben de furtuni în Maramureș, Transilvania, Crișana și Moldova

Distribuie articolul pe:

1 comentariu

  1. După demiterea directorului Sandu de la ANM , instituția … , cumpără și instalează anual radare . Dar , le atinge pe prognoze ca pe nuci în perete … .

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.