Şcoli în paragină sau renovate inutil

Guvernările postdecembriste s-au lăudat, fără excepție, că educația ar fi una dintre marile lor priorități. În ciuda acestor promisiuni, în ultimii 27 de ani, învățământul a fost coordonat de 25 de miniștri, iar Legea educației a fost modificată de peste 60 de ori.

Sorin Oprescu, primar general al Capitalei în 2015, anunța că au fost luate măsuri de prevenție și informare a elevilor și studenților în caz de cutremure, motiv pentru care s-au semnat mai multe protocoale cu ISU. Au fost dotate cu echipamente necesare pentru situațiile de urgență 12 școli din București, câte două în fiecare sector. Fostul edil-șef anunța atunci că va amenaja puțuri de apă de mare adâncime, iar sălile de sport din respectivele școli se vor transforma, în caz de urgență, în tabere pentru sinistrați, cu o capacitate totală de 4.500 de locuri.

Între timp însă, reabilitarea clădirilor cu risc seismic se desfășoară foarte lent, iar unități de învățământ din București ajung să se dărâme. Așa cum este cazul recent al Școlii 141, unde s-a prăbușit tavanul.

Unităţi şcolare lăsate de izbelişte

Școlile satelor îmbătrânite, cu puțini elevi, sunt o altă problemă cu care se confruntă învățământul românesc. 1/3 din cele care funcționau în 2004 s-au închis din cauză că plata cadrelor didactice, a contabililor, a secretarelor devenise neprofitabilă. Închiderea s-a făcut însă după ce s-au investit bani frumoși în consolidarea lor. Or, sumele cheltuite cu renovarea sunt de multe ori cât bugetul întregii comune pe un an.

Ecaterina Andronescu, fost ministru al Educaţiei, recunoștea că banii sunt cheltuiți fără rost în renovarea ori construcția de școli care nu mai au elevi să le frecventeze. „Vreau să vă spun că, pe toate mandatele mele, banii s-au dus spre şcolile unde nevoile erau mai mari. Nu ne puneam problema ca după ce am continuat o şcoală şi am investit în ea să nu mai avem elevi pentru a fi cheltuit banii de pomană.“ Managementul neperformant al tuturor celor care s-au perindat prin fruntea Ministerului Educației a făcut ca la începutul anului școlar 2016/2017 situația unităților de învățământ din țară să fie îngrijorătoare.

Ialomița – 60 milioane dolari pentru o școală goală

Un exemplu este școala din Frățilești, județul Ialomița, pentru care s-au cheltuit 200.000 lei în 2007, pe geamuri termopan, centrală termică, lambriuri, calorifere, instalații electrice. Doi ani mai târziu, școala s-a închis din lipsă de elevi. Banii pentru renovare au fost obținuţi în urma unui credit de 60 milioane dolari de la Banca Mondială. Autoritățile încă mai plătesc împrumutul. Clădirea este folosită ca secție de votare.

Gorj – o școală nouă într-un sat fără drumuri și apă

La Albeni, o comună gorjeană, s-a construit o școală nouă. Fără elevi. Ca să nu fie complet inutilă, clădirea este folosită pentru slujbele din timpul sărbătorilor religioase. O altă unitate de învățământ s-a construit în 2006 și la Câmpu Mare, un sat nou pentru sinistrați, care nu avea însă nici drumuri, nici apă curentă. Construcția a costat atunci 1.900.000 lei. „E într-un fel de conservare. Norocul e că oamenii sunt de bună-credinţă şi se păstrează. Se prezintă cum se prezintă, dar e o investiţie făcută fără cap“, spunea atunci Dumitru Cornea, primarul comunei Albeni.

Cluj – lifturi, laptopuri și ciuperci

16% din unitățile de învățământ din județul Cluj erau în paragină în 2016. Printre ele se află o școală cu pereți din lemn, mâncați de ciuperci, și o grădiniță cu un acoperiș găurit.

84,29% din obiective au autorizație sanitară. Asta înseamnă că, din 671 de școli, licee, grădinițe, cantine, internate, săli de sport, 106 funcționează ilegal. Motivele neautorizării sunt: lipsa apei în localități din mediul rural, nefinalizarea lucrărilor de reabilitare, grupuri sanitare necorespunzătoare, probleme la sistemul de încălzire și de evacuare a deșeurilor, clădiri degradate.

În Cluj-Napoca însă Primăria a investit 60 milioane lei în extinderea, repararea şi modernizarea școlilor. În unele dintre acestea dotările au fost excepționale: calculatoare, laptopuri, table interactive. Altele au avut parte de clădiri noi, săli de mese și de sport și chiar lift și rampe pentru persoane cu dizabilități.

Timiș – școli renovate, fără elevi

Două școli care aparțin comunei Sacoșu Turcesc, aflată la 30 de km de Timișoara, au fost renovate anul trecut, deși nu mai sunt elevi care să le frecventeze. Acestea sunt folosite pentru pomeni ori ca locuințe sociale provizorii. În zonă nu mai există nici apă. „Canalizarea e făcută, dar nu funcţionează. A băgat-o exact în pragul alegerilor de acum patru ani şi nu funcţionează nici acum. Eu îmi iau apă de consum de la fabrica de lapte“, declara un localnic. Curtea de Conturi a descoperit mai multe nereguli în renovarea celor două imobile, printre care plăți ilegale în valoare de 165.000 lei.

Iași – cu WC-ul în fundul curții

Circa 200 de unități de învățământ din județul Iași se aflau în condiții improprii de funcționare din cauza mobilierului vechi, a iluminatului insuficient, a grupurilor sanitare de tip latrină, fără apă pentru spălatul mâinilor, şi a clădirilor necorespunzătoare.

Vaslui – școli în containere

În sate din județul Vaslui școlile stau să se dărâme peste copii și dascăli. Unele clădiri au depășit suta de ani, altele au pereți susținuți de pari de lemn, ca să nu cadă. Soluția autorităților, anul trecut, a fost de a muta sălile de clasă din trei sate ale comunei Gherghești în containere modulare de 15 mp. O altă soluție la fel de potrivită a fost și mutarea claselor în case bătrânești, aflate și ele în stare precară.
O altă problemă a școlilor rurale este transportul. Se întâmplă de multe ori ca elevii să parcurgă pe jos zeci de kilometri pentru a ajunge la cursuri.

Cifrele unui învățământ european

– 109 școli din Alba nu aveau autorizație sanitară de funcționare din cauza degradării sălilor de clasă, a problemelor cu apa și amenajării grupurilor sanitare, de multe ori fiind vorba despre toalete turcești în curte, neîncălzite. Din 246 de grădinițe, 196 erau autorizate sanitar. Din 238 de școli primare și generale, erau autorizate 179.

– 1/4 din unitățile școlare, respectiv 104 școli din 668 din Arad, nu erau autorizate sanitar. 86% nu aveau aviz ISU.

– Din 500 de unități de învățământ din Constanța, 22 nu aveau autorizație de funcționare din cauza lipsei de apă.

– 150 de școli din Bistrița – fără autorizație din cauza lipsei apei ori a iluminatului necorespunzător.

– 69 de școli din Prahova nu aveau autorizație ISU.

– Din 777 unități de învățământ din Suceava, 510 nu erau autorizate sanitar.

Școala – în cădere liberă

– Un elev în vârstă de 9 ani a fost rănit de poarta școlii, care s-a prăbușit peste el. Scena a avut loc la școala „Tiberiu Crudu“ din localitatea Tudora, Botoșani, în timpul unei pauze dintre ore. Copilul a vrut să iasă din curtea unității de învățământ, a împins poarta rulantă, care a căzut peste el, după ce a ieșit dintr-un opritor. (18 noiembrie 2016)

– Un copil în vârstă de 14 ani, elev în clasa a VIII-a la școala din comuna Alunu, Vâlcea, a murit după ce a căzut în fosa septică aflată în incinta școlii. În timpul unei pauze, băiatul a încercat să le demonstreze unor colegi că poate să ridice capacul unei fose de beton, dar a alunecat și a căzut în gol de la 2 metri. Rudele băiatului cred că tragedia ar fi putut fi evitată dacă elevii ar fi fost supravegheaţi. Şcoala nu avea paznic, iar profesorii supraveghetori se aflau în acel moment în cancelarie, pentru a lăsa cataloagele. Conducerea unităţii de învăţământ a susținut că niciun cadru didactic nu se face însă vinovat de moartea elevului şi că „aşa a fost să fie“. (27 septembrie 2014)

– Patru elevi de clasa a VI-a de la Liceul „Grigore Moisil“ din Capitală au fost răniți după ce un calorifer s-a desprins dintr-un perete și a căzut peste ei. Caloriferul era montat pe holul școlii și s-a desprins de perete în timp ce mai mulți elevi erau în pauză. Directoarea colegiului a acuzat, la acel moment, firma care s-a ocupat cu montarea caloriferelor. Nu a fost demarată o anchetă, deoarece reprezentanții Inspectoratului Școlar au clasat acest caz drept „un incident tehnic“. (17 octombrie 2014)

– Un caz similar celui de la Școala 141 din Rahova s-a petrecut în 2010 la o școală din Urechești, județul Vrancea. Tavanul unei săli de clasă s-a prăbușit în timpul orelor de curs. Clădirea școlii era foarte veche și nu a mai fost consolidată de când fusese construită, adică de peste 100 de ani. „Am cerut bani de la inspectorat pentru consolidare, dar nu am primit niciodată. Ni s-a spus să așteptăm. Igienizare s-a făcut mereu, am dat cu var. Nu a fost lovit nimeni“, declara la acea vreme directoarea școlii. (Alina Chiriță)

Citiţi şi

Școala românească, în pericol de moarte

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.