Sculptorul Ioan Bolborea a învins Primăria Capitalei

Liber la construcţia „Marii Unirii“. Monumentul imaginat de Ioan Bolborea se va construi pe spaţiul prevăzut iniţial, Piaţa Alba Iulia din Capitală, după ce marele sculptor a câştigat războiul cu Primăria Bucureşti. 

Justiția a pus capăt unui conflict administrativ, vechi de câțiva ani, declanșat între sculptorul Ioan Bolborea și Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic (ADMPT), aflată în subordinea Primăriei Capitalei. Curtea de Apel București a respins, printr-o decizie definitivă, recursul cerut de către ADMPT împotriva sculptorului Bolborea. Conform opiniei avocatului maestrului Bolborea, Curtea de Apel a stabilit că acest recurs e nul din punct de vedere juridic. Mai mult decât atât, Administrația Monumentelor și Patrimoniului Turistic trebuie să pună imediat în aplicare această decizie, urmând ca, în caz contrar să fie obligată să plătească și o serie de penalizări care s-ar putea ridica  la câteva milioane de lei.

Sculptorul Ioan Bolborea

Admirat de o bună parte dintre confrații lui, dar și contestat de o altă parte, Ioan Bolborea este un sculptor avangardist, ale cărui lucrări pot fi admirate în câteva dintre zonele centrale ale Capitalei. El este autorul grupurilor statuare „Caragialiana“ (mai cunoscut sub numele „Căruța cu paiațe“ din fața Teatrului Național), al „Monumentului Reconcilierii“ din Arad, al monumentelor dedicate lui Eugeniu Carada și Eugen Ionescu, precum și al „Monumentului Infanteriei“ ori „Fântâna Vioara spartă“, toate amplasate în Capitală. Dar, „Mărul discordiei“ care l-a adus pe artist în conflict cu ADMPT, practic cu Primăria Generală, este Monumentul Marii Uniri, care ar fi urmat să fie amplasat în Piaţa Alba Iulia din Capitală.

Proiectul câștigător

În anul 2007, s-a organizat un concurs al cărui obiect era prezentarea unor proiecte de „monumente de for public“ dedicate sărbătoririi unui secol de la înfăptuirea Marii Uniri din 1918. Atunci concursul a fost câștigat de sculptorul Ioan Bolborea, căruia prin anunțul de atribuire nr. 552/10.04.200, i s-a oferit lucrarea respectivă. Zece ani mai târziu, pe 8 mai 2017, Municipalitatea a întocmit Strategia de contractare pentru servicii în vederea realizării „Ansamblului monumental Marea Unire“. Cu un an înainte, Bolborea a informat, prin intermediul adresei nr. 515/15.03.2016, că proiectul ansamblului monumental Marea Unire păstra conceptul inițial care simboliza o mulțime de oameni reunită într-o singură compoziție desfășurată pe verticală, sub forma unei cupole care avea 20 de metri la bază şi o înălțime de 18 m. Având în vedere timpul scurs de la organizarea concursului inițial de soluții constructive, precum și apropierea Centenarului Marii Uniri, s-a solicitat întrunirea comisiei inițiale de specialitate, așadar, a juriului care a participat la concursul din anul 2007, care urma să analizeze forma actuală a proiectului și să decidă dacă aceasta reprezintă o nouă soluție artistică ori doar o formă îmbunătățită a proiectului care câștigase concursul din anul 2007.

Nu a vrut Gabriela Firea

Toate au fost bune și frumoase până când primarul Gabriela Firea a anunțat că, pur și simplu, Monumentul Unirii nu se va mai face. În ciuda acestui anunț, contractul dintre artist şi Administraţia Monumentelor şi Patrimoniului Turistic din subordinea Primăriei Capitalei a fost publicat pe SEAP, site-ul guvernamental de achiziţii publice. Acolo se menționează că acesta este un contract-cadru pe 4 ani, în valoare de 53.000.000 lei, semnat pe 28 iunie 2017, iar contractul subsecvent aferent acelui an a fost semnat pe 31 iulie 2017. Atunci, Primăria Capitalei a anunțat: „Dat fiind faptul că monumentul de for public în cauză, pe care Comisia pentru Centenar a Municipiului Bucureşti l-a propus pentru finanţare, este un proiect aprobat în anul 2007 şi care nu va putea fi inaugurat până la data de 1 decembrie 2018, întrucât lucrarea se află încă pe circuitul de avizare, la Ministerul Culturii şi la Primăria Sectorului 3, primarul general Gabriela Firea a dispus retragerea finanţării acestui proiect şi redirecţionarea sumelor respective către alte obiective de investiţii.“ Acum, avocatul lui Ioan Bolborea a declarat că, la un moment dat, Gabriela Firea a afirmat: „Vreau să dăm câte 500 de lei tinerilor căsătoriți“. Întrebat de unde va avea acei bani, Primarul General ar fi stabilit: „Banii îi vom lua de la Bolborea“. În plus, edilul Capitalei ar mai fi susținut public: „Chiar dacă valoarea unei opere de artă nu este subiect de plebiscit – şi avem destule exemple în lume de monumente care au fost acceptate de către opinia publică după zeci sau chiar sute de ani de la inaugurare -, am considerat că un monument dedicat Marii Uniri de la 1918 trebuie să unească oamenii în jurul său, şi nu să-i dezbine. Sunt convinsă că maestrul Ioan Bolborea va înţelege situaţia şi, de comun acord, vom regândi edificarea acestei lucrări la un alt moment, pe un alt amplasament şi, poate, la o altă scară. Le mulţumesc celor care au iniţiat şi s-au implicat în această dezbatere care, lăsând la o parte patimile politice, ne-a ajutat să luăm o decizie corectă“. Din păcate pentru Gabriela Firea, maestrul Bolborea nu a fost dispus să „înţeleagă situaţia“, motiv pentru care a anunțat că va da primăria în judecată pentru că nu respectă contractele semnate pentru realizarea monumentului Marii Unirii. Concret, artistul a declarat: „Îi dau în judecată, ce să fac altfel!? Am lucrat atât, am investit atâţia bani şi ei îşi bat joc de mine, nu se poate aşa ceva! Am două contracte, unul cadru pe 4 ani şi contractul pe anul ăsta. Am făcut macheta la scară 1 la 1 în ipsos. Trebuie să mă apuc în bronz şi sticlă“. În plus, Ioan Bolborea a mai explicat, atunci, că există niște clauze de reziliere deosebit de clare. Printre acestea și aceea că respectivul contract nu poate fi reziliat doar de comun acord. Sau, în situația că artistul nu îşi îndeplineşte obligaţiile, dacă intră în insolvenţă sau în caz de forţă majoră, adică în caz de calamitate. Tot el a mai explicat că nu este cazul ca el să nu îşi fi onorat obligaţiile: „E contract-cadru pe 4 ani, în fiecare an eu trebuie să fac câte ceva. Anul acesta am făcut macheta, anul viitor trebuie să fac jumătate din bronz şi sticlă, apoi cealaltă jumătate şi în ultimul an montajul. Eu am investit aproape 300.000 euro din banii mei tocmai ca să îmi îndeplinesc obligaţiile pentru acest an. Altfel nu terminam lucrarea până la sfârşitul anului, aşa că am investit din banii mei tocmai ca eu să fiu în grafic.“

Opinia specialiștilor

De-a lungul ultimilor ani, monumentul proiectat de către sculptorul Ioan Buculei s-a bucurat de aprecierea multor specialiști din domeniul artistic. Astfel, criticul Pavel Şuşară a afirmat: „Lucrarea lui Bolborea este un reper aniversar – 100 de ani de la Marea Unire, eveniment fundamental în istoria națională, iar expresia ei şi mesajul încorporat trebuie să fie perceptibile în acest sens. Exact asta face compoziţia sferică, în care nu există discontinuităţi de suprafeţe şi fracturi de volum. Preluarea structurii unui cactus, forma perfectă a coagulării, în jurul aceluiaşi nucleu, a unei mari diversități de elemente vizează tocmai acest mesaj al unităţii, al diversităţii armonizate. Înlănțuirea unor siluete umane în ample registre serialiste, care alternează cu alte volume geometrice, introduc elemente de neofigurativism, de tipologii figurative, care păstrează compoziţia în spaţiul unui narativism temperat, dar departe de orice retorică propagandisto-patriotardă, riscul cel mai mare al unui asemenea gen de lucrare. Compoziţia depăşeşte cu mult ideea de sculptură clasică, de statuar minor, ridicându-se la anvergura şi la ponderea peisagistică a unui obiectiv arhitectural, cu un spaţiu interior şi cu amenajări subterane care pot avea funcţii practice efective: galerii, spaţii comerciale, parcări subterane etc. Forma sferică a lucrării se înscrie perfect în situl Pieţei, ea însăşi cu o structură circulară, ceea ce creează posibilitatea ca percepţia perspectivei pe care o oferă lucrarea să fie identică, într-o desfășurare dinamică şi fără hiatusuri, indiferent de sensul de deplasare. Deşi comemorează un eveniment istoric, un centenar, sculptorul a creat o formă contemporană, o structură spaţială complexă, fără să facă vreo concesie retoricii istoricizante, dar şi fără să sacrifice, într-o abstracţie pură, într-un simplu joc de volume şi de suprafeţe, un mesaj istoric şi identitar de la sine înţeles. Diferenţa majoră dintre Ion Bolborea şi cei care stau pe margine şi dau sfaturi fără să le solicite nimeni acest efort este că primul face, construiește, lasă urme, iar lucrările majore din Bucureşti, Monumentul infanteriei şi Caragiale stau mărturie, în vreme ce comentatorii patetici îşi construiesc opera doar din contestaţii şi din strigăte de luptă.“

„Doamna Firea nu va fi Primar general o veșnicie“

 Decizia pronunțată, ieri, la Curtea de Apel București aduce într-o lumină nouă ceea ce declara Ioan Bolborea în urmă cu vreo câțiva ani: „Monumentul acesta trebuie terminat până în anul 2020. Inițial, proiectul a fost acceptat și la Primărie, dar ulterior doamna primar general a spus ba că nu mai vrea monumentul, ba că să-l facem în altă parte… Am solicitat să fiu primit în audiență la domnia sa, dar asta nu s-a întâmplat niciodată. În loc de asta, și-a schimbat consilierii și a adus acolo o domnișoară de la Constanța care nu are niciun fel de legătură, dar nici cunoștințe, cu acest domeniu. Apoi s-a spus că s-a modificat proiectul de amenajare a spațiului din Piața Alba Iulia. Dr, oricum ar fi, eu vreau în continuare să fac această lucrare. Și o voi face! Iar asta, nu doar pentru faptul că deja am cheltuit o mulțime de bani. Pe acte au fost circa 2,5 milioane lei, dar, per total, cheltuielile au fost cu mult mai mari. În ciuda acestui fapt, nu consider că am pierdut acești bani. Pentru că nici monumentul nu s-a pierdut. Singura problemă reală este că s-a întârziat mult, iar momentul cronologic al aniversării Marii Uniri a fost  depășit. La un moment dat, s-a pus problema amplasării monumentului în altă zonă a Capitalei. Teoretic s-ar putea și așa, dar este păcat. Viziunea artistică și înfățișarea sa sunt calculate și adaptate exact pentru spațiul de acolo. Vă dați seama că zece ani am avut în vedere exact acel spațiu. Acolo am amplasat modelele și am studiat modul în care au fost montate machetele din fazele intermediare. De ce mi s-a refuzat, până la urmă, acel spațiu? Nu știu, doamna primar general nu mi-a oferit niciun fel de explicație. Or fi având în vedere vreun proiect imobiliar, construirea unor blocuri exact acolo… nu știu! Dar vă garantez un singur lucru: până la urmă, Monumentul Marii Uniri va fi construit în Capitală. În definitv, doamna Firea nu va fi primar general o veșnicie. Ocupă această funcție în mod temporar. Iar monumentele trăiesc cu mult mai mult decât mandatele trecătoare ale unor funcționari, fie ei chiar și aleși de populație.“

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.