[Până şi aerul răcoros şi atât de excitant al dimineţilor copilăriei, aer pe care omul îl inspiră tot mai rar, pe măsură ce trece în vârstă, până şi aerul acela atât de curat îl simt iarăşi învăluindu-mă. … Stau în copaia copilăriei mele, ţin ochii închişi şi mă îmbăt cu mirosul scoarţei de stejar dintr-o dimineaţă foarte timpurie.
Score: 0,27