Sec. al XVII-lea în documente și imagini din patrimoniul MMB

Muzeul Municipiului București etalează periodic părți din bunurile sale culturale deținute în bogatul patrimoniu arhivistic din Colecția de Documente. Este un demers util publicului care are ocazia de a afla informații despre istoria Țării Românești, despre faptele unor voievozi și motivele pentru care erau emise diverse hrisoave, dar și despre cum erau realizate aceste înscrisuri deosebite, care s-au păstrat până în zilele noastre.

În această perioadă, spre exemplu, doritorii pot vizita expoziția tematică „Secolul al XVII-lea în documente și imagini din patrimoniul MMB” la Palatul Suțu (Bd. Ion C. Brătianu, nr 2).

După dispariția tragică a lui Mihai Viteazul, primul unificator de țară, pe Câmpia Turzii, în ziua de 9/19 august 1601, debutul secolului al XVII-lea a fost dominat de personalitatea și activitatea domnitorului Radu Șerban (1601, 1602-1610 și 1611), socotit pe bună dreptate un urmaș în fapte al marelui Mihai Vodă. Au urmat domniile unor reprezentanți ai Moldovei în tronul de la București, ca de pildă Simion Movilă (1601-1602), și mai apoi Gavril Movilă (1618-1620), precum și domniile alternative, atât în Țara Românească, cât și în Moldova ale lui Radu Mihnea, Alexandru Iliaș sau Alexandru Coconul.

Prima jumătate a secolului al XVII-lea a fost marcată de lunga domnie, de circa 22 de ani, a lui Matei Basarab (1632-1654), în timpul căreia au avut loc însemnate realizări în diverse domenii ale societății românești – economic, politic, militar și cultural. S-a remarcat drept un bun gospodar și organizator, dârz apărător al independenței Țării Românești, motiv pentru care chiar otomanii l-au considerat un al doilea Mihai Viteazul. În plan cultural, a fost socotit un adevărat Mecena în dezvoltarea artei și culturii. Refacerea economică a țării, ca urmare a unei perioade de liniște relativă, i-a asigurat domnului o solidă bază materială pentru desfășurarea unei vaste opere cultural-artistice. Astfel, deși el însuși nu a fost un cărturar, aga Matei din Brâncoveni și-a atras la curtea domnească pe cei mai învățați oameni ai epocii sale – Udriște Năsturel, episcopul Ignatie (Sârbul) de Râmnic, mitropoliții Teofil și Ștefan sau Pantelimon Ligaridis, grec din Chios, care a deschis, la Târgoviște, prima școală superioară din Țara Românească. Cu sprijinul mitropolitului Kievului, Petru Movilă, voievodul muntean a adus în țară două tipografii, una așezată la Câmpulung și cealaltă care a peregrinat de la Mănăstirea Govora, la Mănăstirea Dealu și stabilită în final la Târgoviște, unde au fost tipărite Molitvenicul slavon (1635), Ceaslovul (1640), Evanghelia învățătoare sau Cazania (1644), Slujbenic slavon (1646), Psaltire în limba slavonă și Pogrebania preoților (1650) sau Târnosania slavo-română (1652), la care s-au adăugat și primele legiuiri – Pravila de la Govora (1640) și Îndreptarea legii (1652).

În a doua jumătate a secolului al XVII-lea au urmat domniile mai scurte și chiar de mai multe ori ale lui Constantin Șerban (1654-1658 și 1660), Mihnea al III-lea Radu (Radu Mihail, 1658-1659), Gheorghe Ghica (1659-1660), Grigore I Ghica (1660-1664 și 1672-1673), Radu Leon (1665-1669), Antonie Vodă din Popești (1669-1672), Gheorghe Duca (1673-1678), Șerban Cantacuzino (1678-1688), precum și începutul cârmuirii Munteniei de peste un sfert de secol a martirului întru Hristos, Constantin Vodă Brâncoveanu (1688-1714).

În plan cultural, domnia lui Șerban Cantacuzino este legată de tălmăcirea în românește a Bibliei de la București sau Biblia lui Șerban Cantacuzino, ivită de sub teascurile tiparniței instalată în Mitropolia munteană, la scurt timp de la trecerea sa în lumea celor drepți (noiembrie 1688), de care s-au preocupat îndeaproapre spătarul Nicolae Milescu, Ghermanos Locros, mitropolit de Nissa, dascăl la școala domnească de la București, episcopul Mitrofan de Huși și frații Radu și Șerban Greceanu, sub păstoria mitropolitului Teodosie (1668-1672 și 1679-1708).

Actele domnești emise în cursul acestui veac cuprind referiri de întăriri ale unor stăpâniri de moşii, sate, ţigani, rumâni, case, prăvălii etc., aflate în Capitala țării sau răspândite în diverse locuri din ţară, danii ale unor asemenea bunuri către diverşi boieri credincioşi domniei şi ţării, dar şi porunci domneşti adresate marilor boieri din Sfatul Domnesc sau slujbaşilor, în vederea cercetării şi împietririi de moşii, sate ş.a.

În cadrul expoziției, vor fi etalate documente provenite din cancelariile Țării Românești începând cu Radu Șerban, Radu Mihnea, Gavril Movilă, Alexandru Iliaș, Matei Basarab, Constantin Șerban, Grigore I Ghica, Gheorghe Duca, Șerban Cantacuzino și Constantin Brâncoveanu, precum și câteva mici portrete ale unor voievozi munteni, care au condus și au emis hrisoave în cursul veacului al XVII-lea.

Expoziția pe care o propunem se dorește a fi un nou prilej pentru Muzeul Municipiului București de a etala o foarte mică parte din bunurile sale culturale deținute în bogatul și diversul său patrimoniu arhivistic. Demersul expozițional se adresează îndeosebi specialiștilor care se preocupă de studiul acestor înscrisuri, mai ales că doar unele dintre acestea au văzut lumina tiparului în extenso, dar şi publicului larg care poate afla noi informații despre această perioadă și, totodată, să admire frumusețea documentelor de cancelarie.

PS: Expoziţia poate fi vizitatã pânã pe 3 septembrie 2023, la palatul Suţu.

 Articol scris de dr. Grina-Mihaela RAFAILĂ, muzeograf/Muzeul Municipiului Bucureşti

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.