Ascultarea telefoanelor jurnaliștilor neobedienți față de puterea politică nu este o meteahnă doar a serviciilor secrete românești. Diferența între interceptările abuzive ale ziariștilor incomozi de la noi față de ceea ce se întâmplă în democrațiile consolidate constă în faptul că acolo șefii serviciilor secrete care se pliază la comanda politică ajung extrem de repede să dea socoteală în fața justiției.
Un astfel de caz se desfășoară acum în Franța. France Soir anunță că Bernard Squarcini, șeful serviciului francez de contraspionaj (DRCI), este convocat luni în fața unui judecător de instrucţie care anchetează un caz de spionare a jurnaliştilor pentru a fi audiat ca martor asistat.
Sursele citate de France Soir declară însă că Squarcini ar avea mai mult decât calitatea de martor asistat în dosarul privind supravegherea telefonică a jurnaliştilor de la cotidianul Le Monde, care anchetau afacerea Bettencourt, o afacere care, odată explodată în presa din Hexagon, a avut efecte devastatoare pentru imaginea președintelui Franței, Nicholas Sarkozy, și a apropiaților săi.
France Soir anunță că și directorul general al poliţiei naţionale (DGPN), Frédéric Péchenard, va fi audiat tot astăzi de judecătoarea Sylvie Zimmermann.
Cei doi șefi ai celor mai importante structuri de forță franceze sunt consideraţi apropiaţi ai lui Nicolas Sarkozy.
Judecătoarea Sylvie Zimmermann încearcă să stabilească rolul lor într-o anchetă a DRCI din vara lui 2010, în care agenții serviciului secret au analizat chiar și facturile telefonice detaliate ale jurnaliştilor de la Le Monde în scopul identificării surselor pe care le-au utilizat ziariștii pentru a afla detaliile afacerii Bettencourt.
Și adjunctul lui Squarcini, Frédéric Veaux, a fost audiat pe 10 octombrie, ca martor asistat de magistrat, potrivit unei surse apropiate anchetei.
Reamintim că afacerea Bettencourt, care a lovit puternic și în imaginea puterii de la Paris, a luat naştere ca urmare a unui diferend între moştenitoarea companiei de cosmetice L’Oreal, Liliane Bettencourt, şi fiica sa.
Acesta a degenerat rapid într-un scandal politico-financiar, amestecând suspiciunile de favoritism şi finanţare politică ilegală, care l-au costat postul, la sfârşitul lui 2010, pe ministrul Muncii, Eric Woerth, și el un apropiat al lui Sarkozy. Woerth a fost trezorierul campaniei lui Nicolas Sarkozy la alegerile prezidenţiale din 2007.
Un magistrat de rang înalt, Philippe Courroye, procuror din Nanterre, va fi audiat în acest caz şi riscă să fie inculpat, mai informează France Soir.
Punând în oglindă ceea ce se întâmplă acum în Franța cu omologul directorului SRI nu se poate să nu observăm că, indiferent dacă într-o democrație adevărată, așa cum este cea franceză, puterea politică și serviciile secrete subordonate o iau pe arătură și încep să spioneze presa neprietenă și să încerce să limiteze libertatea de exprimare, celelalte instituții ale statului (magistratura și procuratura) își fac datoria. Funcționarea lor nefiiind afectată de comanda politică.
În România, din păcate, lucrurile nu stau deloc așa. Convorbirile private ale jurnaliștilor care au ridicat glasul împotriva regimului Băsescu au fost aruncate pe piață în momentele în care puterea de la București a vrut să abată atenția opiniei publice de la afacerile necurate pe care diverși pedeliști și uneperiști cu funcții importante le făceau. Mai mult chiar, procurorii (în special cei de la DNA, complet aserviți regimului Băsescu-PDL) au fost asmuțiți să deschidă dosare ridicole unor ziariști renumiți pentru atitudinile lor anti-putere, doar doar se va reuși anihilarea lor.