SENS acuză că legea partidelor politice propusă de AEP „restrânge spațiul democratic”

Partidul SENS critică într-un comunicat de presă proiectul legii partidelor politice propus de Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de Adrian Țuțuianu. SENS susține că propunerea „conține cel puțin trei prevederi profund nedemocratice, care ridică mari semne de întrebare, și care, odată implementate, vor eroda și mai puternic statul de drept”.

Autoritatea Electorală Permanentă, condusă de Adrian Țuțuianu, a prezentat vineri un proiect de lege a partidelor politice, care schimbă regulile de la înființare la desființare și acordă instituției puteri sporite față de legislația actuală. Această propunere a primit mai multe critici în spațiul public din cauza mai multor articole puse sub semnul întrebării.

SENS susține că propunerile AEP trebuie interpretate politic. „Cum conducerea AEP este, în practică, rezultatul unui troc politic între partidele parlamentare, propunerile avansate de AEP nu pot fi interpretate în altă cheie decât cea politică. Astfel, propunerea legislativă lansată în dezbatere politică riscă să se transforme într-o pârghie politică, menită să trieze paleta partidelor politice și să restrângă dreptul constituțional de reprezentare politică a cetățenilor României.”

SENS: Prevederile deschid larg calea către potențiale abuzuri de putere

În comunicatul de presă, SENS prezintă patru probleme pe care le-a identificat cu proiectul de lege. Prima ține de un articol al legii care prevede că AEP poate decide asupra înființării și dizolvării unor partide. SENS susține că prevederea deschide calea „către potențiale abuzuri de putere”.

„Conform propunerii legislative, AEP ar substitui Tribunalul ca principala instituție de supraveghere a funcționării partidelor politice, unde acestea ar trebui să raporteze schimbările în structura de conducere, statutul organizației ș.a. Prin puterile sporite conferite de noua propunere legislativă, AEP ar deveni simultan autoritate de reglementare, control, sancționare și dizolvare a partidelor politice din România.

Din suita de atribuții noi face parte și posibilitatea, mult facilitată, de dizolvare a partidelor politice. Aceste prevederi deschid larg calea către potențiale abuzuri de putere, conducerea AEP fiind unul eminamente aleasă politic. CEDO a reiterat în repetate rânduri că dizolvarea unui partid politic este o sancțiune extremă”, a explicat SENS în comunicatul de presă.

SENS susține că legea AEP „propune finanțarea mascată a activității de lobby”

Legea AEP prevede alocarea de facilități fiscale specifice organizațiilor civice și partidelor. SENS acuză că asta poate facilita activitatea de lobby în România.

„SENS spune clar că <nu corporația face legislația>. Odată ce companiile vor putea direcționa 20% din impozitul pe profit către partidele politice, e ca și cum acestea își vor putea cumpăra influența în decizia politică sau publică.

În plus, nu este corect ca de mecanismul 3.5% din impozitul pe venit sau 20% din impozitul pe profit să beneficieze și partidele, iscând astfel o competiție nedreaptă între partide și organizații neguvernamentale, non-profit. Solicităm eliminarea acestor prevederi din orice proiect de modificare a legii partidelor politice”, susține Florina Presadă, vicepreședintă SENS.

„Înființarea partidelor noi, puternic îngreunată”

Partidele noi au în prezent nevoie de 3 membri pentru a se înființa. Noua lege a partidelor cere 100 de membrii pentru crearea unei formațiuni politice.

„Noua lege a partidelor trebuie să încurajeze participarea politică, nu să o restrângă. Așadar, pe lângă menținerea pragului de 3 fondatori și înregistrarea la Tribunal, mai este nevoie de transparență totală și digitalizarea registrului partidelor, să conțină date oficiale asumate despre partid cum ar fi conducerile naționale și județene, statutele, site-urile și resursele declarate de partid (sedii, inventar, organigramă, execuție bugetară etc.). Noi am trecut de pragul de 100 de persoane, dar nu am vrea ca această prevedere să stea în calea pluralismului politic”, susține președintele SENS, Andrei Macsut.

Despre menționarea partidelor

O prevedere din proiectul AEP limitează folosirea numelui partidelor fără acordul acestora cu excepția „comunicărilor care se înscriu în limitele activităţilor jurnalistice, educaţionale, ştiinţifice, de cercetare, de documentare, de informare publică ori în cadrul activităţilor desfăşurate de autorităţile şi instituţiile publice în îndeplinirea atribuţiilor legale ale acestora”. SENS critică și acest amendament, susținând că este „un afront la libertatea de exprimare”.

„Prevederea s-ar putea aplica în cazuri în care cetățenii critică partidele politice în spațiul public, fizic sau online, în cadrul protestelor sau prin alte mijloace de exprimare”, susține partidul.