AEP propune preluarea puterii de a înființa şi dizolva partide politice, în locul instanțelor

Potrivit proiectului, partidele ar putea fi înregistrate sau dizolvate prin hotărâre a AEP, și nu prin decizie a Tribunalului, cum se întâmplă în prezent.

„Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) aduce la cunoștința publicului că a elaborat proiectul de lege privind partidele politice, document ce reformează cadrul juridic actual, aliniindu-l la standardele europene și la practica ultimelor decenii. Reglementările propuse acoperă întregul parcurs al unui partid, de la constituire și înregistrare până la reorganizare, dizolvare și radiere. Sunt clarificate regulile privind identitatea partidului, drepturile membrilor, organizarea internă, patrimoniul, fundațiile politice și organizațiile de campanie. Totodată, procedurile de înregistrare și registrele sunt propuse a fi transferate în responsabilitatea Autorității Electorale Permanente și digitalizate, cu păstrarea controlului judecătoresc”, se arată în document.

Înființarea unui partid

Proiectul prevede că un partid ar putea fi înființat legal doar dacă are 100 de membri fondatori, față de cei 3 necesari în prezent. Actele ar urma să fie depuse la AEP, care, potrivit proiectului, va avea „completuri” de cinci, formate din angajați ai instituției, care vor decide asupra cererii. În acest moment, completurile sunt structuri specifice instanțelor de judecată, iar completurile de cinci funcționează doar la Curtea Supremă.

Dizolvare, motive

Potrivit proiectului de lege, AEP ar avea puterea de a hotărî dizolvarea unui partid politic pentru inactivitate sau dacă constată, în urma unei sesizări ori din oficiu, că scopul sau activitatea partidului a devenit ilicită ori contrară ordinii publice, că realizarea scopului este urmărită prin mijloace ilicite ori contrare ordinii publice, că partidul urmărește alt scop decât cel care rezultă din statutul și programul politic ale acestuia sau că partidul constituie structuri după criteriul locului de muncă ori desfășoară în mod grav sau repetat activități politice la nivelul autorităților și instituțiilor publice, cu încălcarea legii.

Dizolvat pentru inactivitate

Potrivit proiectului, AEP ar putea constata dizolvarea unui partid pentru inactivitate în mai multe situații: dacă nu a ținut nicio adunare generală timp de 4 ani, față de 5 ani în prezent, dacă nu are organe statutare de conducere sau acestea nu au fost alese ori reînnoite potrivit statutului timp de un an, dacă nu mai are sediu central ori nu a actualizat datele privind sediul central timp de un an, dacă nu a actualizat datele privind conducerea partidului timp de un an, dacă nu a depus situațiile financiare anuale timp de 2 ani consecutivi, dacă nu s-a putut efectua controlul finanțării partidului timp de 2 ani consecutivi sau dacă nu a desemnat candidați, singur sau în alianță, la două scrutine succesive organizate la termen.

Dizolvarea ar putea fi constatată și dacă, în termen de cel mult 6 luni de la intrarea în vigoare a legii, partidele și alianțele politice nu procedează la modificarea și completarea statutului, programului politic ori protocolului de asociere, după caz, pentru punerea acestora în acord cu dispozițiile legii.

Calendar

Legislația în vigoare prevede că înregistrarea unui partid se face de către Tribunalul București, iar dizolvarea se realizează tot pe cale judecătorească. Președintele AEP, Adrian Țuțuianu, a declarat că legea ar urma să intre în vigoare la trei luni de la data publicării în Monitorul Oficial, iar partidele deja înființate au termen de șase luni să își modifice actele constitutive, în caz contrar riscând dizolvarea.

Autoritatea Electorală Permanentă va organiza la data de 27 august 2026 o dezbatere la care vor participa reprezentanții partidelor politice parlamentare și ai grupurilor parlamentare. Proiectul de act normativ a fost publicat la data de 21.08.2026 și poate fi consultat pe website-ul AEP: www.roaep.ro.

Citește și: Partidele politice au primit 3 milioane de euro subvenție de la stat în august. Câți bani a încasat fiecare