Serbia, mica Lume Rusă din Balcani ori Timocul și tentația moldovenismului

Înmormântarea lui Ratko Mladić, la Belgrad, pe 7 septembrie 2026, cu onoruri militare, readuce în discuție raportul statului sârb cu naționalismul și minoritățile. Omagierea unui condamnat pentru genocid, în pofida avertismentelor europene, ar trebui să determine Bucureștiul să repună pe agenda bilaterală situația românilor din Timoc. 

Există o întrebare, și anume cât spațiu lasă naționalismul oficial sârb identităților etnice care nu se conformează narațiunii dominante? Consiliul Europei avertiza, în 2025, că glorificarea criminalilor de război subminează integrarea societății sârbe. 

În Timoc, disputa privește transformarea particularităților locale într-o identitate separată de cea românească. Cercetările de profil descriu graiurile comunității drept varietăți ale românei și arată că alegerea alfabetelor și ortografiilor exprimă obiective ideologice de distanțare față de română. 

Mecanismul este instituțional, nu doar retoric. O decizie din 2022 a Consiliului Național al Vlahilor impune standardul propriu în manuale și presă. Documentul condiționează sprijinul financiar pentru publicațiile vlahe de respectarea acestui standard. Astfel, alegerea lingvistică poate determina accesul la resurse. 

Aici apare problema politică. Astfel, conservarea unui grai este legitimă, dar folosirea normelor pentru a izola vorbitorii de cultura română este o formă de separare instrumentalizată.

Diferențe cultivate, drepturi amânate

Similar strategiei sovietice de susținere a moldovenismului, particularitățile unei comunități românofone sunt transformate în argumente pentru desprinderea ei de identitatea românească. Nu dovedește copierea unui plan rusesc, dar evidențiază asemănarea dintre două mecanisme de construire politică a diferenței. 

Totuși, nimeni nu trebuie obligat să se declare român. Consiliul Europei avertiza din 2013 că disputele dintre identitățile română și vlahă permit instrumentalizarea politică a diferențelor, deturnând atenția de la drepturi. 

În august 2025, Consiliul Vlahilor adopta steag și stemă. Președintele său declara publicației Politika că ministrul Demo Berishasusținea demersul. 

Raportul Consiliului Europei din noiembrie 2025 constată că recomandarea privind învățământul în română sau bilingv, de la grădiniță până la pregătirea profesională, în Serbia Centrală, rămâne neimplementată. Recomandarea datează, în esență, din 2018. Autoritățile invocă încurajarea mobilizării părinților, dar experții nu identifică o îmbunătățire a situației. 

Pentru familiile românești, aceasta înseamnă că transmiterea limbii nu beneficiază de sprijinul educațional cerut de standardele europene. Un copil nu își păstrează vocabularul, lectura și legătura culturală doar prin festivaluri. Fără școală, identitatea riscă să rămână patrimoniul bunicilor, nu o opțiune pentru generația următoare.

Victor Ponta, despre funeraliile din Serbia pentru Ratko Mladic: Un criminal e un criminal. La fel ca toți cei ce comit crime în Gaza

Dreptul de a rămâne român

Dificultățile au vizat și viața religioasă. În 2009, Consiliul Europei consemna relatări despre intervenții ale poliției pentru întreruperea slujbelor în română în estul Serbiei și despre hărțuirea preoților. Sunt constatări istorice, nu dovada unei interdicții generale actuale, dar explică de ce libertatea religioasă rămâne importantă pentru comunitate. 

Nici presa nu oferă garanții. Evaluarea europeană din 2025 consideră prea limitat sprijinul acordat unor proiecte radio și televiziune pentru a completa eficient programele publice în română. Lipsa continuității școlare și fragilitatea mediatică se agravează reciproc. 

Bucureștiul trebuie să ceară rezultate verificabile, nu declarații ceremoniale. Vorbim de clase funcționale, profesori, manuale, presă sustenabilă și exercitarea neîngrădită a credinței. Sprijinul pentru parcursul european al Serbiei ar trebui însoțit de monitorizarea acestor obligații, cu termene și evaluări publice.

Belgradul trebuie să garanteze aceeași libertate celui care se consideră vlah și celui care se declară român. Protejarea unei identități nu poate justifica marginalizarea celeilalte. Aceasta este linia care separă diversitatea de ingineria identitară. 

Românii din Timoc au dreptul de a învăța, vorbi și se ruga în limba lor, fără obstacole administrative ori politice.