Serbia: nealinierea se măsoară în tone de resurse naturale

Este mai puțin obișnuit ca președintele Franței, cancelarul Germaniei, vicepreședintele Comisiei Europene, CEO-ul Mercedes Benz, dar și directorul CIA să viziteze, într-un interval de câteva săptămâni, o capitală care l-a primit recent cu mari onoruri pe președintele chinez Xi Jinping și care este foarte apropiată si de Rusia lui Vladimir Putin.

Toți cei de mai sus au fost la Belgrad și s-au întâlnit cu președintele Aleksandar Vucic, în contextul reanimării planurilor de deschidere a unei exploatări de litiu care ar asigura 20% din materia prima pentru producția europeană de baterii pentru automobilele electrice. Olaf Scholz a uitat brusc de acuzațiile lansate de guvernul său în urmă cu doar câteva luni despre neregulile alegerilor din Serbia ce au cimentat regimul Vucic. Au fost făcute uitate declarațiile de sprijin pentru opoziția pro-europeană.

Totul a fost făcut posibil de un proiect vechi de două decenii a companiei miniere anglo-australiene Rio Tinto. Același proiect a realizat imposibilul pe scena politica de la Belgrad, unde partidele ultranaționaliste, cu viziuni pro-ruse protestează cot la cot cu întreaga opoziție pro-europeană împotriva deschiderii exploatării de litiu, alături de o mulțime de ONG-uri ecologiste. UE este marea câștigătoare în plan economic, arată toate analizele. Însă, în egală măsura, este marele perdant la capitolul imagine și încredere în Serbia, demonstrând caracterul tranzacționalist al birocraților de la Bruxelles și al marilor guverne europene. Opoziția pro-europeana din Serbia se întreabă dacă Bruxellesul este îngrijorat de pierderea aceasta de imagine sau dacă apetența electoratului sârb pentru integrarea europeană contează câtuși de puțin la vârful UE. ”UE finanțează școli și spitale, în timp ce Rusia ne dă avioane MiG: vedeți diferența? Dacă am fi fost membri UE, am fi avut niște reguli, democrație și drepturi pentru muncitori. Însă Serbia nu va avea voie sa adere prea curând la UE, iar UE o va vedea ca pe o piață deschisă, o ușă din spate, deschisă mereu pentru forță de muncă ieftină”, spune unul dintre protestatarii liberali de la Belgrad, citat de UnHerd. Manifestanții cu viziuni anti-occidentale nu au un discurs foarte diferit: ”Au construit mine în Germania? În Portugalia? Nu, le construiesc aici. Este exploatare neo-imperialistă”.

Disputa legată de exploatarea zăcămintelor de litiu din Serbia arată și care este prețul politicii așa-zis multivectoriale a regimului Vucic, pentru care altfel este lăudat în nu puține medii analitice. Președintele Vucic semnează un memorandum cu UE pentru exploatarea litiului, după ce a semnat cu China pentru exploatarea zăcămintelor de cupru și aur. ”Politicienii de aici sunt lacomi, însă caută să joace și un rol între UE, China și Rusia. Puterilor străine nu le pasă decât de ce pot extrage din Serbia – azi litiu, dar mâine vor vrea acces la pământ, la forță de munca ieftină, totul fără vreo protecție pentru cetățeni. Este dezgustător”, spune o tânără de 30 de ani, participantă la protestele împotriva exploatării litiului de la Belgrad, citată de UnHerd.

Saga exploatării litiului în Serbia a început la finalul anilor 1990, când au fost confirmate zăcămintele din vestul țării. Rio Tinto a pus ochii de atunci pe aceste resurse. Unele dintre cadrele de la Facultatea de Geologie din Belgrad au trecut în barca multinaționalei, iar rudele lor au început să înființeze companii de exploatare și prospectare, în care s-au asociat cu investitori din Vest.

Rio Tinto a învestit mult în lobbyul pentru exploatarea litiului în Serbia. Avea si de unde; în 2020, veniturile companiei depășeau 44 de miliarde de dolari, cu doar 8 miliarde de dolari mai puțin decât PIB-ul Serbiei. Deschiderea exploatării din Valea Jadar din Serbia ar asigura pentru Rio Tinto poziție de principal furnizor de litiu pentru industria europeană a bateriilor pentru următorii 15 ani. Producția ar asigura fabricarea a circa 20% din bateriile pentru mașinile electrice ”made in Europe” și ar reduce semnificativ dependența de China.

Dar acțiunile Rio Tinto și ale companiilor apărute în cursul anilor 2000 au intrat în colimatorul mai multor ONG-uri anticorupție din Serbia. Iar activiștii de mediu au avertizat că daunele ce ar fi provocate prin poluare ar depăși cu mult profitul pe care Serbia l-ar obține de pe urma litiului.

Îngrijorat de înmulțirea protestelor împotriva Rio Tinto și de contextul electoral, la finalul anului 2021, președintele Aleksandar Vucic a decis să pună capăt proiectului Rio Tinto. ”S-a terminat”, spunea premierul Ana Brnabic, la începutul anului 2022, când mai erau câteva luni până la alegeri. Proiectul a fost blocat.

Însă apoi a urmat decizia Curții Constituționale din lua iulie 2024, care a stabilit că decizia guvernului de a opri proiectul exploatării litiului a fost neconstituționala, executivul depășindu-și limitele competențelor. Lucrurile s-au mișcat foarte repede și, în aceeași lună a avut loc, la Belgrad, Summitul privind materiile prime critice, cu participarea cancelarului Germaniei, a vicepreședintelui CE, a președintelui Vucic, a șefului Mercedes-Benz, chiara și a Christinei Lagarde. Vicepreședintele CE a semnat, pe 19 iulie, la Belgrad, un memorandum de înțelegere privind materiile prime esențiale, lanțurile valorice ale bateriilor și vehiculele electrice, o măsură care va permite construirea unei importante mine de litiu. „Credem în progrese enorme pentru țara noastră, ne va aduce 6 miliarde de euro în investiții străine directe. De departe cele mai mari investiții pe care le-am avut vreodată în țara noastră”, a spus atunci presedintele Vucic.

Deși este cel care anulase oficia proiectul exploatării litiului, președintele Vucic declara în discursul de Anul Nou 2023, că ”Belgradul este precum Casablanca, cu un număr de spioni nemaivăzut din Al Doilea Război Mondial, iar serviciile secrete străine ne împiedică să folosim litiul care ne-ar putea aduce o creștere enormă”. Președintele Vucic a făcut de mai multe ori aluzie, în ultimii ani, la informații oferite de serviciile secrete ruse, care l-ar fi avertizat că cei care se opun exploatării litiului doresc să pună la cale o revoluție ”Maidan” la Belgrad, pentru a-l îndepărta de la putere. Interesant este că, la câteva săptămâni după semnarea Memorandumului cu UE privind materiile prime critice, în august 2024, directorul CIA, William Burns, a întreprins un turneu balcanic, în Kosovo, Serbia, Bosnia și Herțegovina, cu o opriri (neconfirmate) în Macedonia de Nord și Bulgaria. Articole publicate de presa sârbă consideră însă că exploatarea litiului ar putea fi cel mult o acoperire pentru vizita lui Burns.

Decizia bruscă a Curții Constituționale (aparent împotriva regimului Vucic, care a anulat planul Rio Tinto) și rapiditatea cu care s-a semnat apoi memorandumul cu CE și s-a grăbit deschiderea exploatării (estimată pentru anul 2028) par să le dea dreptate activiștilor care se opun proiectului. ”Decizia guvernului de a opri proiectul nu a fost decât o măsură pentru a-i pacifica pe rebeli (atât organizațiile de mediu, cât și mulțimea de afaceri de familie care apăruseră pentru a căpușa proiectul). Din nefericire, am devenit o colonie pentru extragerea resurselor naturale. În aceste condiții, exploatarea litiului este ca și cum ai sacrifica un taur pentru un kilogram de carne”, spunea, în 2022, un biolog de la Universitatea din Belgrad, citat de Balkan Insight.

Abonează-te acum la canalul nostru de Telegram cotidianul.RO, pentru a fi mereu la curent cu cele mai recente știri și informații de actualitate. Fii cu un pas înaintea tuturor, află primul despre evenimentele importante, analize și povești captivante.