SF politic – Petre Roman ar spune multe

Lucrurile și lumile se schimbă rapid, halucinant. Merg pe stradă. Îl văd pe Petre Roman în Piața Universității. Revoluționarii îl atacă cu vehemență. Petre Roman nu înțelege. Ar vrea să spună mai multe. Tace. Are multe secrete? Dar ce importanță mai are? Lumea lui a murit. El trece prin mulțime oarecum absent sau poate speriat sau poate indiferent. Acum se spun alte povești. Mult mai ciudate decât Internaționala. El este un reprezentat târziu al Internaționalei. Internaționala s-a transformat în Globalism dar pe el, Petre Roman, globaliștii nu-l iau în seamă. Și totuși Petre Roman a lucrat, a luptat alături de ceilalți internaționaliști. Dar e gata, s-a sfârșit. Nimeni nu mai contează, nimeni n u mai este important, Secolul XX, Secolul Personalităților s-a dus pe apa sâmbetei.

Dacă mă privesc dinspre Apus, parcă aş fi un zburătoriu. Dacă mă privesc dinspre răsărit, parcă aş fi un saurian solzos şi zâmbăreț. Garbarola Gumbolao, şi ea, pare un schimbător de imagini. Îi zăresc codul genetic zburătăcind prin pliurile magnetice. De unde vine fabuloasă asta? Poate că am inventat-o eu însumi sau poate că numai psihismul meu care nu are decât o vagă instrucţiune perceptivă. Mă întorc în mine însumi căutând o vecinătate liberă. Aş putea fi un organic sau poate un electric sau poate un magnetic, vălurit şi văluritor.

Plaja scânteietoare trebuie să fie pielea unei balene de sticlă. Balena asta e de fapt o corabie incendiată de luptătorii Nordului. Luptătorii Nordului pot fi instrucționați de psihismul meu. Când Garbarola Gumbolao se trezeşte, soarele se ridică pe cer obligând spaţiul lui periferic să se plieze. Eu alunec pe pantele spaţiului transformându-mă fie într-un eveniment, fie într-o fabuloasă de rangul I. Ficţionalitatea mea excesivă bulversează continuităţile sistemelor cosmice din arealul Roşu. Arealul Portocaliu produce făpturi lente în timp ce arealul Verde produce făpturi dinamice. Comunicăm prin semne. Găsesc semnele pe plajă. Plaja se întinde cât vezi cu ochii. Dar ce sunt ochii? Ei VĂD? Sau psihismul meu construiește VĂZUL. Timpul se vălurește construind Imagini Perverse.

Tot ceea ce VĂD e anterior sau simultan cu mulţimea de puncte care sunt? Plajă scânteietoare se pliază sub forma unei case. Mă apropii de casă sau sunt chiar eu casă. dacă aş fi chiar eu casă, m-aş vedea, MĂ VĂD, apropiindu-mă dinspre Sud. VĂD un navigator înaripat, solzii lui strălucesc. Gândurile lui sunt gândurile mele. Garbarola Gumbolao, stăpâna acestei casă, fictunea mea, se ascunde după jaluzele mustind de dorinţă. În apropiere se afla un Orgasm. Navigatorul o strigă pe Garbarola Gumbolao. Cei doi se întâlnesc pe plajă. Se iubesc pe nisip. În cel mult câteva minute vălurite, Garbarola Gumbolao va naşte un EROU. Eu, Marea Casă, voi chema Eroul înăuntru pentru a-l pregăti pentru războaiele de Imagine care deschid Noul Mileniu.