Blocul Național Sindical (BNS) au cerut Parlamentului să elimine din proiectul de lege care vizează starea de alertă prevederile care permit suspendarea unor drepturi ale lucrătorilor din România. Sindicaliștii susțin, printre altele, că, prin propunerea sa, Guvernul „experimentează săptămâna de lucru la 54 de ore, o inițiativă nemaivăzută din 1919, când a fost adoptată Convenția OIM nr.1 privind durata muncii, și până astăzi”.
Comunicatul integral al BNS:
Blocul Național Sindical condamnă atitudinea Guvernului României de a suspenda pe durata nelimitată o serie de drepturi ale lucrătorilor din România, așa cum sunt acestea specificate în Codul Muncii.
Cerem Parlamentului Românei să elimine în totalitate prevederile proiectului de lege (privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID -19) ce instituie suspendarea unor drepturi ale lucrătorilor.
Lucrătorii sunt oricum foarte expuși în această perioadă, sănătatea lor și a familiilor lor este în mod direct și semnificativ influențată de măsurile de protecție dispuse de angajator la locul de muncă.
În loc să instituie măsuri clare de protecție a sănătății la locul de muncă, Guvernul ajută angajatorii (implicit angajatorul stat) să dispună în mod discreționar de lucrători.
Proiectul de act normativ în forma în care a fost trimis către Parlament, abrogă practic pe durata stării de alertă reglementări esențiale ale Codului Muncii, acordă drepturi disproporționate angajatorilor în raport cu salariații, afectează principiile privitoare la caracterul consensual și sinalagmatic al contractului de muncă, afectează în mod grav drepturi constituționale ale lucrătorilor precum dreptul la negocieri colective, dreptul la grevă, dreptul la acțiuni de protest.
Prin acest proiect de lege Guvernul deschide poarta către numeroase abuzuri ale angajatorilor, oferindu-le acestora posibilitatea de a modifica unilateral elemente esențiale ale contractului de muncă, ca de exemplu: timpul de muncă, durata muncii, modul de organizare a muncii, felul și locul muncii, obligarea la activități suplimentare față de cele prevăzute în fișa postului, etc.
De asemenea, prin propunerea sa, Guvernul experimentează săptămâna de lucru la 54 de ore, o inițiativă nemaivăzută din 1919 (când a fost adoptată Convenția OIM nr.1 privind durata muncii) și până astăzi.
Apreciem că pentru interesul și protecția sănătății lucrătorilor astfel de modificări ale raportului de muncă se pot face doar cu acordul organizației sindicale sau acordul individual al fiecărui salariat.
Tot prin acest proiect de act normativ Guvernul nu se sfiește să propună încălcarea unor drepturi reglementate de Constituția României cum ar fi: art.41, alin.(3) – privind durata medie a timpului de muncă; art.41, alin.(5) – privind dreptul la negocieri colective în materie de muncă; art.43 – privind dreptul lucrătorilor la acțiuni colective de protejare a drepturilor lor; art.39 – privind libertatea întrunirilor, dar si drepturi civile esențiale ale omului, cum ar fi caracterul consensual al contractului de muncă.
Guvernul dorește să transforme în fapt starea de alertă într-o veritabilă stare de urgență, deși Constituția nu reglementează, în rândul măsurilor excepționale ce pot fi instituite conform art.93, o astfel de instituție juridică. Art.93 din Constituție recunoaște drept măsuri constituționale, care pot justifica limitări temporare ale drepturilor cetățenilor, doar starea de urgență și starea de asediu, astfel că în reglementarea stării de alertă nu putem fi de acord cu renunțarea la drepturi esențiale ale lucrătorilor reglementate de Codul muncii și de Convențiile și Directivele pe care România le-a ratificat și care sunt parte a dreptului intern.
În concluzie Guvernul, prin starea de alertă pe care o reglementează, propune restricții ale drepturilor lucrătorilor mai dure și mai grave decât cele impuse prin Decretele Președintelui României privitoare la starea de urgență.
Ne întrebăm cum se preocupă Guvernul de sănătatea lucrătorilor, în condițiile în care pe perioadă nedeterminată instituie încălcări ale Convențiilor OIM, ale Directivelor Europene sau ale acordurilor internaționale a căror consecință este vulnerabilizarea salariaților afectați, respectiv capacitatea de refacere a organismului si slăbirea imunității acestora.
Nu există nici un fel de justificare ca pe perioadă nedeterminată să se interzică demisia în sistemul sanitar, sistemul de asistență socială sau sistemul de apărare, ordine publică și securitatea socială.
Starea specială în care ne aflăm nu justifică transformarea lucrătorilor în sclavi la dispoziția angajatorilor publici sau privați!
FACEM APEL la toate partidele politice reprezentate în Parlament să blocheze inițiativa Guvernului de a bulversa complet relațiile de muncă și să elimine din proiectul de lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID -19 referitoare la relațiile de muncă!!!
La rândul său, Bogdan Iuliu Hossu, președinte CNS Cartel ALFA, a transmis o scrisoare către Parlament, pe care o prezentăm integral:
„Doamnelor și domnilor parlamentari,
Proiectul de Lege privind unele măsuri pentru prevenirea și combaterea efectelor pandemiei de COVID-19, aprobat de Guvern și trimis Parlamentului spre adoptare, este un act normativ plin de ambiguități și contradicții și care cuprinde prevederi care permit și încurajează abuzurile și restrâng nejustificat drepturi și libertăți.
Actul normativ se dorește de fapt un cec în alb acordat statului și conducătorilor de instituții pentru a lua măsuri arbitrare, restrângeri de libertăți lipsite de proporție și fără o justificare temeinică pentru interesul public.
Deși se referă la starea de alertă, care se presupune că necesită măsuri și restricții mai puțin severe decât starea de urgență, măsurile propuse sunt mai dure și afectează mai grav drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor. Proiectul de lege instituie înclusiv derogarea de la prevederile legislației muncii, ceea ce starea de urgență nu a prevăzut. Derogarea de la prevederile legislației muncii dă liber la abuzuri din partea autorităților publice și angajatorilor privați și pune salariații la dispoziția vătafilor locali și a patronilor, într-o nouă formă de sclavagism.
Enumerăm câteva dintre motivele pentru care proiectul de act normativ trebuie adoptat doar după modificări substanțiale și eliminarea prevederilor neconstituționale și abuzive:
- Actul normativ nu definește starea de alertă, și nici perioada de timp pentru care aceasta se instituie;
- Actul normativ este ambiguu, conținând o serie de prevederi care cuprind termeni neclari, precum “restrângeri temporare/graduale” ale exercițiului unor drepturi, lasă posibilitatea unor interpretări, introducând arbitrarul și subiectivul în aplicarea legii; Formula nefericită aleasă de fiecare dată „pot fi afectate”/„se poate aplica” nu îndeplinește caracterul constituțional, fiind neclară atât sub aspectul deciziei ulterioare, lăsate la latitudinea unei alte structuri care nu poate adopta legi, cât și al aplicabilității sale lipsite de obiectivitate.
- Actul normativ prevede suspendarea drepturilor specifice muncii și protecției sociale a muncii, prevăzute de art. 41 din Constituția României; Dispunerea unilaterală a detașării salariaților, fără existența unui acord intre angajat și angajator, de către conducătorii de instituții publice reprezintă o imixtiune de neacceptat al factorului politic în relațiile de muncă; Practic, în loc să fie sancționat prin demitere, abuzul Prefectului județului Suceava de a depune plângere penală împotriva salariaților care și-au exercitat dreptul legal de a refuza detașarea este acum legalizat și generalizat; posibilitatea de modificare unilaterală a locului și felului muncii de către angajatori deschide larg calea abuzurilor și nu are nicio justificare reală;
- Actul normativ cuprinde norme absurde sau contradictorii: Articolul 16 prevede că “angajatorii cu un număr mai mare de 50 de salariați pot stabili programe individualizate de muncă”, în timp ce articolul 61 prevede sancțiuni pentru această măsură opțională; de asemenea, proiectul de lege face referire la prevederi din acte normative declarate neconstituționale;
- Actul normativ deschide larg calea numirilor politice în administrația publică, fără criterii profesionale (art. 21); perioada de 6 luni pentru aceste numiri în funcții publice nu are justificare, atâta timp cât nu este definită durata stării de alertă;
Stimați parlamentari,
Vă solicităm să vă exercitați rolul constituțional de legiuitor și să opriți tentativa Guvernului și a autorităților statului de a trece la un regim autoritar și arbitrar, dominat de haos și abuz, prin anularea și/sau relativizarea drepturilor cetățenilor.
Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA” a sprijinit și sprijină în continuare autoritățile statului în lupta împotriva pandemiei COVID 19. Însă, astfel de reglementări nu fac parte din acțiunile firești, legale și coerente de luptă, instituind în schimb haosul și abuzul în relația cu cetățenii. Dacă vom aplica norme haotice, ulterior vom constata că n-au fost constituționale, nu vor produce efecte sau efectele vor fi anulate. În logica pe care este construit acest proiect de lege, „Poate” va fi bine! Sau „poate” nu!
Dacă, într-adevăr, ne dorim să ieșim cu toții cu bine din această criză sanitară și economică, trebuie să considerăm lucrătorii și cetățenii parteneri, atât ai angajatorilor, cât și ai autorităților statului, cooptați în procesul decizional la fiecare nivel, nu niște “supuși”, cărora li se dictează sub imperiul forței, neprevăzutului și fricii de sancțiuni.
Legiferarea unei astfel de abordări va duce inevitabil la creșterea stării de nemulțumire și tensiune în rândul populației, cu consecința unor revolte sociale.
În concluzie, Confederația Națională Sindicală “Cartel ALFA” vă solicită să legiferați în interesul cetățenilor, cu care vă veți întâlni în curând în următoarele runde de alegeri. În ultimă înstanță cetățenii vor fi cei care vor cântări dacă legile adoptate în forul legislativ al țării rezolvă problemele cu care se confruntă societatea sau, dimpotrivă, le adâncesc”
Hossu asta de unde este? Pe ce fliera o fi ajuns si promovat in Bucuresti? Ghici?