Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului (SAALG) cere Guvernului să publice documentele și calculele care au stat la baza reformei salarizării, după ce Cotidianul a dezvăluit că doar 55% dintre instituțiile publice vizate au transmis Ministerului Muncii date privind salariile pentru anul 2025. Potrivit Cotidianul, doar 7.435 dintre cele 13.465 de instituții vizate au transmis Ministerului Muncii date salariale pentru anul 2025. Mai mult, Ministerul Muncii a recunoscut că o parte dintre datele primite ar putea conține erori.
„Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului – SAALG consideră că dezvăluirea publicată de Cotidianul impune explicații imediate și asumarea răspunderii politice pentru modul în care a fost pregătită reforma salarizării. Într-un sistem cu peste un milion de angajați, veniturile, carierele și stabilitatea familiilor acestora au devenit obiectul unui spectacol de promisiuni, termene și calcule a căror fundamentare trebuie acum demonstrată public”, transmite sindicatul, potrivit unui comunicat de presă.
Sindicatul de la Guvern cere să fie publicate sursele de date, simulările și documentele de fundamentare a reformei, inclusiv cele transmise Comisiei Europene.
„SAALG solicită publicarea documentelor de fundamentare și a simulărilor utilizate în elaborarea proiectului, a surselor efective de date, a gradului de acoperire pe familii ocupaționale și a procedurilor de verificare. Solicităm publicarea documentelor transmise Comisiei Europene și a observațiilor primite, cu protejarea informațiilor legal confidențiale, precum și identificarea persoanelor care au validat calculele și au aprobat mandatele de negociere.
Cerem verificarea independentă a fundamentării reformei și prezentarea rezultatelor partenerilor sociali înaintea asumării unor noi soluții salariale. Cerem stabilirea răspunderii pentru necolectarea datelor, pentru eventualele erori și pentru folosirea unor estimări insuficient fundamentate. Acolo unde se confirmă că decidenții au cunoscut aceste deficiențe și au continuat să prezinte drept certe concluzii neverificate, demisia este o consecință politică justificată”.
Sindicatul solicită publicarea datelor pe baza cărora a fost negociată anvelopa bugetară cu reprezentanții Comisiei
SAALG solicită și explicarea modului în care au fost fundamentate negocierile cu Comisia Europeană referitoare la anvelopa salarială.
„În iulie, Ministerul Muncii anunța că discutase permanent cu Ministerul Finanțelor și cu Comisia Europeană despre alocarea bugetară necesară reformei. În august, Administrația Prezidențială invoca deja o anvelopă salarială agreată cu Comisia și prezenta legea ca fiind aproape finalizată tehnic.
Pe ce date s-au purtat aceste discuții? Ce situații, simulări și estimări au fost trimise la Bruxelles? Cine le-a validat? A fost Comisia Europeană informată despre gradul de completare a raportărilor și despre riscul de eroare? Ce alte surse au fost folosite pentru acoperirea lipsurilor și cum au fost acestea corelate?
Dacă Guvernul a dispus de o bază alternativă, completă și verificată, trebuie să o identifice și să publice metodologia. Dacă a negociat folosind informații incomplete, fără corecții documentate și fără prezentarea limitelor lor, avem în față o iresponsabilitate politică majoră, cu consecințe asupra credibilității României.
Cum și-au permis să angajeze statul în negocieri asupra unei reforme de asemenea amploare fără să poată demonstra public pe ce se bazează fiecare cifră esențială?”.
„Peste un milion de lucrători au dreptul să știe cât din reforma anunțată a fost calcul și cât a fost improvizație, au dreptul la o salarizare echitabilă, la predictibilitate și la un dialog în care documentele pot fi examinate înainte ca deciziile să fie prezentate drept inevitabile. Domnilor guvernanți, publicați calculele! La capitolul declarații ați raportat suficient”, a transmis Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.
Voiau să facă legea salarizării, dar aveau date salariale de la doar 55% dintre instituțiile care trebuiau să raporteze
Ministerul Muncii a transmis într-un răspuns la solicitarea Cotidianul că pentru anul 2025 au raportat informații salariale doar 7.435 dintre cele 13.465 de instituții incluse în raportarea prevăzută de legea 153/2017. Procentul reprezintă aproximativ 55% dintre instituțiile care trebuiau să raporteze.
De asemenea, ministerul condus interimar de Dragoș Pîslaru a recunoscut că baza de date folosită pentru centralizarea informațiilor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice poate conține date „eronate”.
Potrivit Ministerului Muncii, în baza articolului 33 alineatul (1^1) din Legea-cadru nr. 153/2017, autoritățile și instituțiile publice care intră sub incidența legii trebuie să transmită, în fiecare an, în perioada 1-30 octombrie, date privind veniturile salariale.
Începând cu anul 2018, raportarea se realizează în baza Ordinului nr. 2.169/2018, prin intermediul formularului L153. Datele transmise se referă la veniturile salariale aferente lunii septembrie.
Miniserul Muncii recunoaște că inclusiv aceste date pot conține „erori”
Pentru cea mai recentă raportare, aferentă anului 2025, Ministerul Muncii arată că, din totalul de 13.465 de instituții, au transmis date salariale doar 7.435. Cele 55% de instituții au raportat informații pentru un număr de 697.566 de angajați.
Potrivit datelor de la Ministerul Finanțelor, în luna iulie 2026, numărul total de bugetari în instituțiile și autoritățile publice era de 1.266.488.
Este important de subliniat că procentul de 55% se referă la instituțiile care au transmis raportările. Răspunsul ministerului nu indică numărul total al angajaților care ar fi trebuit să fie acoperiți de această raportare, astfel că nu poate fi calculat, pe baza acestor date, ce procent din totalul personalului bugetar este reprezentat în baza de date.
Situația raportărilor pe familii ocupaționale
Raportarea pe familii ocupaționale este următoarea, potrivit datelor Ministerului Muncii:
- Învățământ: 246.434 de angajați (4.054 instituții)
- Administrație: 237.987 de angajați (2.479 instituții)
- Sănătate și asistență socială: 165.782 de angajați (396 instituții)
- Justiție și Curtea Constituțională: 20.152 de angajați (108 instituții)
- Cultură: 12.162 de angajați (236 instituții).
Vezi AICI răspunsul integral al Ministerului Muncii la solicitarea Cotidianul