Sistemul informatic la nivelul Ministerului Finanțelor Publice și al unităților din subordine, inclusiv ANAF, funcționează în regim de avarie, resursele sunt ocupate în prezent proporție de 99,9%, iar în 2017 au avut loc în mod repetat incidente cu risc major de pierderi masive de date. În plus, există un risc major de incidente de securitate și este iminentă colapsarea sistemului, se arată într-o nota de fundamentare la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2017 privind înființarea Centrului Național pentru Informații Financiare. Documentul spune că trebuie luate măsuri de urgență pentru îndepărtarea pericolului. În urmă cu câțiva ani s-a gândit o măsură de punere la punct a sistemului, însă implementarea ei a lăsat de dorit. România a luat în 2013 un împrumut de 91,8 milioane de dolari de la Banca Mondială pentru a moderniza sistemul informatic al Administrației (Revenue Administration Modernization Project – RAMP) și până în prezent a cheltuit un sfert din bani dar niciun cent pentru sistemele IT. S-au cheltuit însă 60 de milioane de lei pentru consultanță iar rezultatele sunt catastrofale. La momentul semnării cu Banca Mondială, s-a estimat că în 2018 RAMP va fi finalizat. Între anii 2015 și 2016 sistemul a stat pe loc iar noul termen de implementare a fost mutat la 1 ianuarie 2021. În perioada de stand-by la șefia ANAF au fost Gelu Diaconu și Dragoș Doroș iar la Ministerul Finanțelor Darius Vâlcov și Eugen Teodorovici și cu un interimat al lui Victor Ponta. Importanța RAMP derivă din faptul că actualmente sistemul informatic al Ministerului Finanțelor Publice este cel mai mare furnizor de date pentru instituțiile publice și instituțiile financiare din România și din străinătate. Iar dacă acesta nu este pus la punct apar probleme foarte mari și scurtcircuite în relația României cu partenerii săi. De exemplu, o serie de acte normative, reglementări naționale și internaționale, inițiative guvernamentale apărute în 2016-2017, precum și creșterea frecvenței și diversificarea evenimentelor negative generate de atacurile informatice în anul 2017 făcut ca România să devină doar furnizor de informații pentru partenerii SUA și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică în domeniul veniturilor din dobânzi obținute de persoanele fizice. Dat fiind faptul că România nu îndeplinește standardele de securitate impuse, nu beneficiază de informații de la parteneri. Totodată, sistemul informatic al MFP-ANAF nu poate asigura în prezent toate condițiile necesare pentru asigurarea continuității guvernării și a serviciilor guvernamentale critice, în conformitate cu deciziile adoptate la Summit-ul NATO de la Varșovia-2016. Ministerului Finanțelor Publice îi revin funcții esențiale care trebuie tratate cu prioritate în cadrul Planului național de continuitate în cazul unor situații de urgență, ca urmare a dezastrelor, acțiunilor asociate actelor de terorism, a manifestării războiului hibrid și a conflictelor armate pe teritoriul național. Creșterea frecvenței și diversificarea evenimentelor negative generate de atacurile informatice pot genera pierderi importante pentru sistemul financiar-fiscal gestionat de către Ministerul Finanțelor Publice. Situația deosebită rezidă din însăși situația creată prin atacurile informatice care au blocat diferite sisteme, dintr-o arie variată de domenii, atacuri bazate pe resurse de tehnologia informației și comunicațiilor moderne. Or, în acest caz autoritățile și instituțiile publice trebuie să țină pasul în același ritm prin crearea de programe și proceduri care să împiedice afectarea sistemelor proprii.
Starea actuală
Infrastructura actuală de servere și unități de stocare a Centrelor de date ale ANAF este formată, în marea sa majoritate, din echipamente care sunt la sfârșitul ciclului de viață, cu o uzură fizică și morală avansată (gradul de încărcare este de 99%, în loc de 70% așa cum ar fi normal). Această situație are mai multe cauze, principala fiind dată de acordurile cadru și contractele subsecvente încheiate începând cu anul 2013. Ultimul contract subsecvent din acordul cadru de mentenanță a expirat în octombrie 2016. Fără o însănătoșire a sistemului informatic, RAMP nu va fi aplicat, susține fostul șef al ANAF Bogdan Stan. Conform acestuia, nu s-a achiziționat un echipament informatic pentru menținerea la cote rezonabile a infrastructurii actuale de servere și unități de stocare.
Lamentări
În nota de fundamentare amintită se spune că principalele cauze care au dus la blocarea implementării RAMP au fost: priorități diferite ale Ministerul Finanțelor Publice și instituțiilor din subordine privind dezvoltarea în domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor (TIC); slabă capacitate de negociere a Ministerului Finanțelor Publice în raport cu celelalte autorități ale statului, cauzată de slaba reprezentativitate a Ministerului Finanțelor Publice în definirea serviciilor moderne de e-guvernare și e-administrație, din cauza fragmentării obiectivelor instituțiilor subordonate; dispersarea resurselor utilizate pentru dezvoltarea și operarea TIC (umane și materiale) întrucât lipsește vederea de ansamblu asupra priorităților din domeniul TIC la nivelul întregii organizații, precum și asupra resurselor disponibile sau necesare spre a fi alocate; dificultăți în negocierile privind menținerea în stare de funcționare a sistemelor achiziționate înainte de divizarea structurii TIC a Ministerului Finanțelor Publice dificultăți în absorbția de fonduri europene din cauza lipsei unei strategii unitare; întârzierea foarte mare a implementării RAMP gestionat doar la nivelul Agenției Naționale de Administrare Fiscală, dar cu efecte negative asupra întregului sistem informatic al Ministerului finanțelor publice și implicit asupra proceselor administrative din cadrul acestuia.
RAMP și formularul 600
În aceste zile, există o întreagă discuție legată de formularul 600 pe care ANAF-ul l-a lărgit pentru persoanele fizice care obțin venituri extrasalariale și care trebuie completat până la finele lunii ianuarie 2018 în cazul în care ordonanța de urgență promisă de Liviu Dragnea nu va fi data în prima ședință a Guvernului Dăncilă de pe 31 ianuarie. Fostul șef al ANAF Gelu Diaconu a dezvăluit că Fiscul, deși a obligat cel puțin 200.000 de români să vină la ghișee și să completeze și să depună formularul 600 în vedere stabilirii contribuțiilor la sănătate și la pensie, nu există aplicația de prelucrare a dateror din declarația 600. „Declarațiilor depuse li se atribuie un număr de ordine informatic și “zac” în așteptarea algoritmului de prelucrare!!! Iar contribuabilii urmau a fi amendați cu sume între 500 și 1.000 lei pentru nedepunere în termen! INCREDIBIL! Citind și recitind OUG 79/nov.2017 (de modificare și completare a Codului Fiscal, adică actul normativ care a declanșat așa numita „revoluție fiscală”, n.r.) am încercat să înțeleg ce au avut în minte Mișa&co atunci când au impus că termen de depunere a declarației 600 data de 31 ianuarie a.c., mai ales că termenul dintre apariția legii și scadența depunerii declarației era foarte scurt și se suprapunea și pe perioada sărbătorilor de iarnă. Apoi, știm cu toții că primele plăti ar trebui făcute începând cu 25 martie! N-au avut nimic în cap!”, a spus Diaconu.
Condiții tehnice pentru impozitul pe gospodărie
Anul trecut Guvernul a luat decizia înființării Centrului Național pentru Informații Financiare care are mai multe atribuții: desemnarea și tratarea Sistemului Informatic al MFP că infrastructură critică de interes național; elaborarea unei Strategii unitare de dezvoltare și menținere în funcțiune a Sistemului Informatic al MFP; stabilirea necesarului de resurse și alocare de fonduri necesare pentru servicii de menținere și pentru înnoirea etapizată a infrastructurii hardware și software a Sistemului Informatic al MFP; angajare de personal de specialitate TIC la nivel central și local; implementarea mai multor proiecte în curs (factură electronică, centralizarea sistemului de administrare a creanțelor bugetare etc.). Diaconu susține că apariția acestei „forme fără fond” nu este deloc întâmplătoare după ce s-a renunțat, prin programul de reformă a administrației fiscale derulat cu Banca Mondială, la soluția informatică de tip COTS (commercial-off-the-shelf) pentru administrarea sistemului cu cota unică. Anul trecut, PSD a încercat să introducă așa numitul „impozit pe gospodărie”, care ar fi pus cruce cotei unice. Ideea impozitului pe gospodărie a revenit din nou în actualitate în condițiile în care se creionează un nou program de guvernare. Anul acesta, globalizarea veniturilor se introduce pe ocolite, prin formularul 600 și prin toate procedurile care stau în spatele acestuia: cumularea veniturilor din activități independente, eliminarea stopajului la sursă, plata trimestrială a contribuțiilor la Fisc etc. Foarte mult încurajată de al doilea om din BNR, Florin Georgescu, fost vicepremier în Guvernul Ponta, globalizarea ar trebui să aplice la peste un milion de persoane și anume cele care obțin venituri extrasalariale: avocați, actori, jurnaliști, cabinete individuale etc. Acestea sunt obligate să depună până la finele acestei luni formularul 600 în vederea determinării contribuției de asigurări sociale (CAS) și a contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS). Se estimează veniturile obținute extrasalarial într-un an de zile iar Fiscul stabilește, în baza opțiunii de plată pentru CAS, cât va trebui să plătească contribuabilul o dată la trei luni, cea mai mică sumă fiind de aproape 2.000 de lei. În cazul în care veniturile anuale se plasează sub 12 salarii minime brute, adică 22.800 de lei, contribuabilul nu plătește nimic dar nici nu beneficiază de servicii de sănătate în sistem public sau de pensie.
Responsabilii: șase șefi ANAF și nouă miniștri
Banca Mondială a atras în mai multe rânduri atenția că plățile rămân scăzute. Din 2012 și până astăzi s-au perindat la conducerea ANAF șase directori, Sorin Blejnar, Șerban Pop, Gelu Diaconu, Dragoș Doroș, Bogdan Stan și Mirela Călugăreanu, iar în funcția de ministru de Finanțe au fost nouă persoane: Florin Georgescu, Daniel Chițoiu, Ioana Petrescu, Darius Vâlcov, Victor Ponta (interimar), Eugen Teodorovici, Anca Paliu Dragu, Viorel Ștefan și Ionuț Mișa. La unul dintre ulitimele revizii a proiectului de restructurare a ANAF, Banca Mondială a acordat câteva calificative care arată practic delasarea părții române: progrese de la ultima evaluare: moderat nesatisfăcător (în scădere); progres general: moderat nesatisfăcător (identic cu ultima evaluare); rating general de risc: substanțial (identic cu ultima evaluare).
PSD nu vrea sa Informatizeze Administratia publica pentru ca se vor vedea cu ochiul libetr toate HOTIILE!
Se va vedea cum sunt aruncati BANII Publici pe tot felul de matrapazlacuri, multe ILEGALE, asa ca prefera Registrul si PIXul si N’spe Mii de functionari publici la Ghiselele Institutiilor statului!
Dna SeRvil Shaidehh e din anul 2000 Presedinte al Asociatiei Informaticienilor din Administratia publica!
Uitati-va cum arata Admisnitratia publica dpdv al Informatizarii si vedeti cat de „competenta” e mult laudata dna SeRvila a lui Dragnea!
NU vor sa Informtazizeze ca sa NU vedem INSTANT cum sunt UTILIZATI si mai ales cat de EFICIENT sunt UTILIZATI Banii publici!
Cu Regsitrul si PIXul NU vedem nimic iar ei pot fura in liniste!
Cat mai mut intuneric, ceata, asta vor ca sa pota FURA Miliardele din Bugetul Romaniei, Miliarde din care Cetatenii NU vad mai nimic: Spitalele sunt de Ev mediu(a-propos, Dl Verestoy Atilla a mers la Viena la tratament, NU in Romania, precum muritorii de rand!), Scolile au inca WCul in curte, Infrastructura rutiera ne claseaza la COADA UE, ne depasesc deja Tari Africcane in diferite Clasamente la capitolul Infrastructura….NU avem nici o REALIZARE in 100 de ani de la Marea Unire cu care Romania sa se mandreasca(asta a spus Kelemn Hunor, aliatul de nadejde al lui Dragnea si Tariceanu!!)…
E bineee, e foarte bineee!
„Va bagam Impozitul pe gospodarie, ca ne trebuie Bani de aruncat pe Averile noastre si pe Clientela politica!!
referitor la impozitul pe gospodărie situaţia este viceversa: in acest caz nu creste impozitul ci posibilitatea scăderii unor cheltuieli care altfel nu ai cum să le scazi. deci scade impozitul la fel ca in cazul persoanlor juridice care au deduceri sau reivestesc veniturile. bănuiesc că nu eşti mulţumit că acum se consideră cheltuieli deductibile la cineva 70 lei pe lună, şi nu se scad la impozitare cheltuilile cu scoala, sănătatea, calificarea, refacerea fortei de muncă, copii,asigurările,etc cei cu salariul minim nu vor plăti impozite decât TVA la cumpărturi şi accizele. restul vor plăti impozit dacă nu au cheltuieli deductibile.
se incearcă stergerea urmelor deturnărilor şi delapidărilor. in fapt de 2 ani nu se mai utilizeaza sitemul informatic . se utilizează doar ca masină de tipărit somatii şi debitare , nu de calcul şi evidenţă. dar şmecheria nu e din vremea PSD e din vremea celorlalti şi probabil acum doar vor să facă o bază nouă fără virusi, fără ascunzători şi fără falsuri, ca să ştie situaţia reală. probabil o să mai fure şi PSD din banii de hard şi de soft, o porţie zdravănă şi probabil o să ştie cât pot să deturneze fără a exploda bugetul şi pe cine pot să facă să tacă(şantajeze din opozitie , că cioloş a fost cel care a perfecţionat sistemul de abramburit bugetul- ţineţi minte că la preluare de psd lipseau câteva miliarde de euro)