Slovacia: alegerile pot fi câștigate spunând ”americanii ne ocupă!”

În timp ce în presa occidentală se înmulțesc analizele despre oportunitatea organizării alegerilor prezidențiale și parlamentare din Ucraina chiar și în stare de război sau despre alegerile parlamentare din Polonia, unde se poate ajunge la o coaliție între actuala putere ultraconservatoare și un partid de extremă dreapta considerat la Bruxelles infinit mai toxic, alegerile anticipate din Slovacia de pe 30 septembrie trec oarecum neobservate.

În Slovacia se anunță o mare revenire a stângii naționaliste, în frunte cu fostul premier Robert Fico. Semnalele de alarmă au început să sune în capitatele vestice, inclusive la Washington. Fico și Smer (partidul Direcția – Social Democrația) sunt cotați în sondaje cu ceva peste 20%, cu o revenire spectaculoasa în ultimul an.

În campania electorală, Fico a promis că guvernul său ”nu va da Ucrainei nici măcar un glonț” și ”își va permite să aibă o opinie diferita de cea a SUA” în ce privește războiul din Ucraina. ”Războiul vine întotdeauna din Vest, iar pacea vine din Est”, a spus Roert Fico. ”Ceea ce se întâmplă astăzi este moartea inutilă și golirea arsenalelor, pentru ca apoi să fim obligați să cumpărăm mai multe arme americane”. Fico a mai spus că președinta Zuzana Caputova este ”agent american”, că ”avem un război prin procură între SUA și Rusia pe teritoriul ucrainean” și că Rusia se apără ”împotriva maniei liberale din Vest”. După aceste declarații, Fico a fost trecut de guvernul de la Kiev pe lista neagră a propagadiștilor pro-ruși.

Nu sunt doar opiniile liderului Fico. Unul dintre parlamentarii Smer a declarat că există sentimentul că ”americanii ne ocupă”. Iar opinii similare încep să câștige teren și în Cehia, unde, în 2022, au avut loc demonstrații împotriva UE și NATO, împotriva cenzurii, corectitudinii politice și a ”sărăciei ecologiste”. Au fost demonstrații împotriva unui guvern liberal, după alegerile pierdute la mustață de fostul premier populist Andrej Babis. Protestatarii au fost numiți imediat drept „coloana a cincea” a Moscovei de către guvernanți și presa liberală.

Revenirea lui Robert Fico în Slovacia este privita cu îngrijorare la Bruxelles. Slovacia nu este o forță economică (țara este dependentă în proporție periculos de mare de investițiile germane în industrie; or, economia germana înregistrează un regres semnificativ și este creditată cu puține șanse de a face față valului chinez și american în industria automobilelor electrice și în domeniul high-tech). Însă revenirea la guvernare a lui Robert Fico, cuplată cu rămânerea la putere a regimului Kaczynski în Polonia, ar întări pe mai departe poziția premierului ungar Viktor Orban și a așa-zisei ideologii iliberale. Ar întări și ideea exprimată frecvent de Orban cum că Ucraina nu are nicio șansă de a recupera teritoriile pierdute și că revenirea la putere a lui Donald Trmp în SUA este singura șansă de a salva lumea occidentală.

 

Până la a-i caracteriza pe Fico și pe alegătorii lui drept coloana a cincea a Rusiei, ignoranți și retrograzi, este necesar să aruncam o privire și la actuala guvernare din Slovacia. Țara este condusă de o președintă din partea Partidului Progresist, Zuzana Caputova. Ea s-a afirmat exclusiv în mediul ONG și a fost propulsată în fruntea statului de o serie de retrageri strategice din cursa prezidențială. A condus alături de un guvern de coaliție format din patru partide de orientări variate – anti-corupție, progresism, pro-europenism.

Guvernul de coaliție, axat în primul rând pe lupta împotriva corupției, concentrat mult pe justiția ca spectacol, a venit la putere în prima etapa a pandemiei Covid și a intrat într-o serie de scandaluri (inclusiv pentru achiziționarea vaccinului rusesc Sputnik-V) din care nu a mai reușit să iasă. După o schimbare de premier, în 2021, Slovacia s-a remarcat ca un mare susținător al Ucrainei și a primit laude de la Bruxelles. Însă economia slovacă, legată de euro și dependentă de Germania, a contraperformat pe fondul crizei energiei, iar guvernul a pierdut un vot de încredere, la finalul anului trecut. Alegerile ce vor avea loc pe 30 septembrie sunt alegeri anticipate.

 

Este foarte importantă și prestația precedentelor guverne conduse de Robert Fico. Poate că electoratul slovac nu îl preferă neapărat pentru discursul împotriva războiului din Ucraina și nici pentru așa-zisul antiamericanism din discursurile sale.

Robert Fico s-a remarcat în Slovacia, chiar înainte de a fonda partidul Smer, în 1999, ca un critic al reformelor neoliberale. Nemulțumirea slovacilor față de rezultatul acestor reforme a fost motivul câștigării alegerilor din 2006. A fost o guvernare în care Fico si-a respectat promisiunea de a lua mai mute măsuri în favoarea angajaților și a sindicatelor și a interzis marilor companii din asigurările de sănătate să plătească dividende acționarilor. Fico a încercat chiar și o măsură unică în perioada post-comunistă – să plafoneze prețul produselor alimentare. A revenit la putere în 2012, cu o majoritate confortabila, pe fondul crizei datoriilor suverane din UE, Slovacia adoptând între timp moneda euro. Fico a majorat salariul minim, a reintrodus impozitul proporțional pe venit, gratuitatea transportului feroviar pentru studenți și pensionari. În măsura în care i-a permis corsetul euro, Fico a urmat politica guvernului Orban din Ungaria.

Al doilea mandat consecutiv a fost oprit de asasinarea unui ziarist de investigație, urmată de mari proteste împotriva guvernului, acuzat inclusive de afaceri cu mafia italiană. Guvernarea a fost preluată de Peter Pelegreni, numărul doi în Smer, iar ulterior partidul s-a scindat. Acum, facțiunea condusă de Pelegrini, cu o orientare de stânga mult mai progresistă – deschisă către comunitatea LBGT, către reformele cerute de Bruxelles, tehnocrație și către susținerea Ucrainei – se afla pe locul a treilea în sondaje, după Smer și Partidul Progresist al președintei-ONG-iste.

Mai degrabă decât pe discursul anti-SUA, revenirea spectaculoasă a lui Robert Fico poate fi pusă pe seama insistenței sale de a se diferenția de ceilalți candidați. Fico și Smer au insistat să vorbească cât mai mult despre interesul național, în special la nivel economic, și mai puțin despre teme politice cosmopolite – de la războaiele altora, înarmare și până la încălzirea climei și drepturile LGBT. Fico respinge politicile de austeritate, vorbește despre scăderea nivelului de trai a populației, arată că Slovacia este penultima țară din UE (înaintea Bulgariei) la PIB-ul pe cap de locuitor. Fico abordează teme ocolite de actualii guvernanți, precum criza creditelor ipotecare, estimâdu-se că 400.000 de familii din Slovacia (țară cu cinci milioane de locuitori) vor ajunge la limita falimentului în următorii doi ani, dacă ratele acestor împrumuturi vor creste ca și până acum. Fico a numit criza imobiliară ”o bombă cu ceas”, a promis să subvenționeze familiile aflate în dificultate și a dat vina pe ”lăcomia bancherilor”.