Cine consideră că hockey-ul pe gheaţă este un sport doar pentru bărbaţi, cine nu împărtăşeşte această poziţie, dar nu a văzut finala olimpică feminină dintre Canada şi SUA, are ce regreta. Pentru că au ratat un „thriller” pe care nici măcar maestrul groazei, Alfred Hitchcock, nu l-ar fi putut inventa.
Am avut un spectacol agreabil, un meci echilibrat între primele două echipe din lume şi un final cum rar, foarte rar, se poate vedea. După primele două reprize se părea că după 3 titluri câştigate consecutiv, Canada va înclina steagul în faţa americancelor. Înainte de începerea unltimului mitan, SUA conducea cu 1-0 şi venea după o repriză în care a rezistat atacurilor canadiecelor inclusiv când a jucat 5,29 cu un om minus pe gheaţă şi 31 de secunde cu două jucătoare în „boxa” eliminaţilor. După numai două minute din repriza a treia, SUA majorează avantajul şi se apropie de titlul olimpic. Canadiencele îşi intensifică atacurile dar o fac haotic. Lucrurile par clare. Titlul olimpic va traversa graniţa. Urmează însă primul act dintr-un adevărat „Thriller”. Cu un om în plus pe gheaţă, Canada reduce din handicap în min.56.34, după care asediază treimea adversă; în min.58.25, este scoasă din poartă Shannon Szabados, şi Canada atacă în 6 contra 5 jucătoare de câmp. Americancele rezistă, dar în min.59.05, comit o eroare impardonabilă – lasă două canadience libere în faţa porţii – şi adversarul nu iartă, 2-2. Sirena anunţă finalul timpului regulamentar, americancele sunt năucite: au fost la 55 de secunde de titlul olimpic.
Secunda „criminală”
Încep prelungirile. Americancele au trecut peste şocul egalării, par mai proaspete şi atacă mai mult poarta adversă, având 4 şuturi, faţă de 2 ale canadiencelor. Urmează ceva ce nu s-a mai văzut. În min.66.09, canadianca Ward este eliminată pentru 2 minute. O superioritate numerică înspre finalul prelungirilor este mană cerească şi de regulă se încheie cu gol. „Regula” însă nu e valabilă acum pentru SUA. Americancele atacă, pierd pucul şi după 6 secunde (min.66.15) au şi ele o eliminare: Jocelyne Lamoureux; egalitate de forţe pe gheaţă, 4 – 4 la jucătoare de câmp. Se consumă câte un atac la fiecare poartă, şi în minutul 67.31, Hilary Knigt (SUA) pune o crosă la patină şi este eliminată. În min.68.09, Canada are efectiv complet, SUA, două jucătoare în minus pe gheaţă, şi după o secundă, Marie-Philip Poulin, cea care egalase la 2 în timpul regulamentar, şutează puternic şi înscrie „golul de aur” şi titlul rămâne în Canada. Jucătoarele din SUA sunt prăbuşite pe gheaţă, în timp ce canadiencele o sufocă pe eroina finalei.
Katey Stone, cea mai titrată antrenoare din hockey-ul feminin din lume, este împietrită şi nu-i vine să creadă că totul s-a sfârşit şi că echipa sa nu a mai rezistat încă 1 minut şi 50 de secunde ca să prindă loviturile de departajare. Este adevărat, în inferioritate numerică, cu doar 3 jucătoare de câmp pe gheaţă, misiunea era ca şi imposibilă.
Se poate spune, dacă privim în ansamblu cum s-a jucat în cele 68.10 minute, că SUA ar fi meritat să câştige. Dar americancele nu au învăţat nimic din păţania din 12 februarie, când au pierdut în grupă, cu 2-3, tot în faţa canadiencelor. Şi atunci SUA a condus (1-0), dar Canada a avut o a treia repriză de excepţie, şi a întors tabela, 3-1. Mai mult, în primul meci, la 2-3, când mai erau de jucat 31 de secunde, Canada a avut eliminare, SUA a scos portarul, dar nu a reuşit să egaleze deşi erau 6 contra 4 jucătoare de câmp pe gheaţă.
Alt thriller. Bronz pentru Elveţia – 4-3 cu Suedia
Şi finala mică a avut porţia ei zdravănă de dramatism. După două reprize, Suedia (mare favorită) conducea Elveţia cu 2-0. În repriza a treia însă, helvetele şi-au asigurat victoria marcând de 4 ori consecutiv, după care şi-au „permis” luxul să mai primească un gol. De menţionat că în min.57.54, la scorul de 2-3, Suedia a scos portarul din poartă pentru a forţa egalarea, dar în min.58,53, a pierdut atacul şi elveţianca Muller a înscris în poarta goală. În min.59.16, Suedia, jucând tot fără portar reduce din handicap, 3-4, reintră portarul, care este din nou scos în min. 59.37, dar atacul prelungit în 6 contra 5 din ultimele 23 de secunde nu este fructificat.
Finalele „fetelor” all time
Turneul de hockey feminin a fost introdus în programul jocurilor olimpice începând cu ediţia din 1998. Înainte de Vancouver 2010 şi Soci 2014, au fost discuţii aprinse privind oportunitatea menţinerii acestui turneu în programul olimpic. De fiecare dată s-a supus la vot, şi cu o majoritate (nu covârşitoare) s-a decis „să se joace”. Cele 5 ediţii au fost net dominate de Canada – cea mai bună echipă din lume, secondată de SUA, a doua mare putere mondială în acest sport la feminin. Cele 5 finale şi clasamentul all time pe medalii este edificator:
1998: SUA – Canada 3-1 (1-0, 2-1, 0-0)
2002: Canada – SUA 3-2 (1-0, 2-1, 0-1)
2006: Canada – Suedia 4-1 (2-0, 1-1, 1-0)
2010: Canada – SUA 2-0 (2-0, 0-0, 0-0)
2014: Canada – SUA 3-2 E.T. (0-0, 0-1, 2-1) (1-0)
- Canada: 4 aur, 1 argint, 0 bronz
- SUA: 1 aur, 3 argint, 1 bronz
- Suedia: 0 aur, 1 argint, 1 bronz
- Finlanda: 0 aur, 0 argint, 2 bronz
- Elveţia: 0 aur, 0 argint, 1 bronz
Alte rezultate
Combinată nordică/ştafetă – masculin
Aur: Norvegia
Argint: Germania
Bronz: Austria
A doua probă, cea de ştafetă 4 x 5 km a fost o afacere „în trei”, câştigată culmea de Norvegia, cea care a avut după „trambulină” un deficit de 25 de secunde faţă de Germania, prima la sărituri cu skiurile. Nordicii au făcut un salt faţă de 2010, când au ocupat locul 5, din echipa de acum 4 anim rezistând doar Magnus Moan. Şi Germania a urcat un loc, ea având bronzul în 2010, în timp ce Austria, campioana de la Vancouver, cu doi „supravieţuitori”, Mario Stecher şi Bernhard Gruber, a căzut acum două locuri.
Patinaj artistic – feminin individual
Aur: Adelina Sotnikova (Rusia)
Argint: Kim Yuna (Koreea de Sud)
Bronz: Carolina Kostner (Italia)
Inevitabilul s-a produs. În singura probă de patinaj în care Rusia/URSS era modestă spre slab (din 1956 şi până joi seara, a obţinut doar două medalii de bronz, în 1984 şi 2006) a reuşit să „spargă gheaţa” şi să câştige medalia de aur. Victoria Adelinei Sotnikova reprezintă o dublă surpriză. În primul rând pentru că marea favorită era koreeanca Kim Yuna, campioana de la Vancouver. Şi care, după programul scurt era în grafic, adică pe locul 1. Era de aşteptat ca şi medaliata cu argint de acum 4 ani, japoneza Mai Asada să aibă un cuvânt greu de spus, dar ea a avut o evoluţie catastrofală la programul scurt şi deşi a venit pe 3 la programul „liber”, nu a putut remonta şi a terminat pe locul 6. A doua surpriză este una internă a Rusiei. Toată lumea se aştepta ca dintre patinatoarele ţării gazdă, „copilul minune” (15 ani) Yulia Lipniskaya să se claseze cel mai bine, mai ales că începuse bine programul scurt. În final, Yulia a trebuit să se mulţumească doar cu locul 5.
Freestyle skiing – cross – masculin
Aur: Jean-Frederic Chapuis (Franţa)
Argint: Arnaud Bovolenta (Franţa)
Bronz: Jonathan Midol (Franţa)
Lovitură dată de Franţa, care a realizat „tripla” într-o probă care se desfăşoară pentru a doua oară la Jocurile Olimpice. În 2010, francezii nu s-au prea văzut, un loc 8 şi în rest trei clasări de la locul 20 în sus. Niciunul dintre cei trei medaliaţi nu a participat la Vancouver.
Freestyle skiing – halfpipe – feminin
Aur: Maddie Bowman (SUA)
Argint: Marie Martinod (Franţa)
Bronz: Ayana Onozuca (Japonia)
Probă disputată în premieră la jocurile olimpice. Primele trei clasate au fost net superioare partenerilor de competiţie, distanţa între podium şi locul 4 fiind substanţială.
Curling – feminin
Aur: Canada
Argint: Suedia
Bronz: Marea Britanie
Joi a fost ziua Canadei la sporturile de echipă. Jucând extraordinar în finala contra Suediei (campioana olimpică din 2006 şi 2010), nord-americancele au obţinut victoria cu 6-3, victorie conturată clar în schimbul 9 (penultimul), în care a demonstrat o tehnică de înaltă clasă în lansarea şi ghidarea pietrelor. Prin victoria din finală, s-a tranşat şi dilema: cine este cea mai puternică echipă din lume. În finala mică Marea Britanie a învins cu 6-5 echipa Elveţiei.
Clasament intermediar pe medalii
- Norvegia: 10 aur, 4 argint, 7 bronz – 21 medalii
- SUA: 8 aur, 6 argint, 11 bronz – 25
- Germania: 8 aur, 4 argint, 4 bronz – 16
- Rusia: 7 aur, 9 argint, 7 bronz – 23
- Canada: 7 aur, 9 argint, 4 bronz – 20
- Olanda: 6 aur, 7 argint, 9 bronz – 22
- Elveţia: 6 aur, 3 argint, 2 bronz – 11
- Belarus: 5 aur, 0 argint, 1 bronz – 6
- Polonia: 4 aur, 0 argint, 0 bronz – 4
- Franţa: 4 aur, 4 argint, 7 bronz – 15
- China: 3 aur, 2 argint, 1 bronz – 6
- Suedia: 2 aur, 6 argint, 4 bronz – 12
- Austria: 2 aur, 6 argint, 2 bronz – 10
- Cehia: 2 aur, 4 argint, 2 bronz – 8
- Koreea de Sud: 2 aur, 2 argint, 1 bronz – 5
- Slovenia: 2 aur, 1 argint, 4 bronz – 7
- Japonia: 1 aur, 4 argint, 3 bronz – 8
- Finlanda: 1 aur, 3 argint, 0 bronz – 4
- Marea Britanie: 1 aur, 0 argint, 2 bronz – 3
- Slovacia: 1 aur, 0 argint, 0 bronz – 1
- Italia: 0 aur, 2 argint, 6 bronz – 8
- Australia: 0 aur, 2 argint, 1 bronz – 3
- Letonia: 0 aur, 1 argint, 2 bronz – 3
- Croaţia: 0 aur, 1 argint, 0 bronz – 1
- Kazahstan: 0 aur, 0 argint, 1 bronz – 1
- Ucraina: 0 aur, 0 argint, 1 bronz – 1
Retro-olimpiadă: triplele din istoria jocurilor de iarnă
Câştigarea tuturor medaliilor la o probă sportivă de către reprezentanţii unei singure ţări, se poate spune că este o performanţă de excepţie. Până la ediţia de la Soci, s-au înregistrat 35 de astfel de situaţii, 22 la masculin şi 13 la feminin.
Prin „tripla” realizată joi de Franţa în proba de cross din cadrul disciplinei sprotive Freestyle Skiing, olimpiada de la Soci şi-a îmbunătăţit propriul „record” privind numărul de probe în care toate medaliile au fost câştigate de către sportivi dintr-o singură ţară. Un număr de 6 „triple” s-au înregistrat la Soci: Olanda (4 – la patinaj viteză 500m, 5.000m, 10.000 m – masculin, 1.500 m – feminin), SUA (1 – la Freestyle skiing slopestyle – masculin) şi Franţa (1 – Freestyle Skiing, cross – masculin). Jocurile olimpice din 1928, 1964 şi 1972 se află, la egalitate, câte 3 „triple” pe locul doi, după Soci într-un clasament sui-generis.
În ordine cronologică, triple s-au înregistrat la următoarele Jocuri Olimpice:
Masculin
1908 – Patinaj artistic individual – Suedia
1924 – Combinată nordică – Norvegia
1924 – Cross-Country: 50 km – Norvegia
1928 – Cross-Country: 50 km – Suedia
1928 – Cross-Country: 18 km – Norvegia
1928 – Combinată nordică – Norvegia
1932 – Combinată nordică – Norvegia
1932 – Săritură de la trambulina mare – Norvegia
1936 – Combinată nordică – Norvegia
1936 – Cross-Country: 50 km – Suedia
1948 – Cross-Country: 18 km – Suedia
1948 – Săritură de la trambulina mare – Norvegia
1956 – Patinaj artistic indicidual – SUA
1956 – Sky alpin, slalom uriaş – Austria
1964 – Patinaj viteză 5.000m – Norvegia
1972 – Sanie individual – RDG
1972 – Sărituri de la trambulină – Japonia
1992 – Cross-Country: 30 km – Norvegia
1994 – Sky alpin, combinată – Norvegia
1998 – Patinaj viteză 10.000 m – Olanda
2002 – Snowboard – halfpipe – SUA
2006 – Sky alpin, slalom normal – Austria
2014 – Patinaj viteză 500 m – Olanda
2014 – Patinaj viteză 5.000 m – Olanda
2014 – Patinaj viteză 10.000 m – Olanda
2014 – Freestyle skiing, cross – Franţa
2014 – Freestyle skiing, slopestyle – SUA
Feminin
1952 – Cross-Country: 10 km – Finlanda
1960 – Cross-Country: 10 km – URSS
1964 – Cross-Country: 10 km – URSS
1964 – Patinaj viteză 500 m – URSS
1972 – Sanie individual – RDG
1984 – Sanie individual – RDG
1984 – Patinaj viteză 3.000m – RDG
1988 – Sanie individual – RDG
1988 – Cross-Country: 20 km – URSS
1992 – Patinaj viteză 5.000 m – Germania
1998 – Patinaj viteză 3.000 m – Germania
2002 – Sanie individual – Germania
2006 – Sanie individual – Germania
2014 – Patinaj viteză 1.500 m – Olanda
Top „triple” pe naţiuni
- Norvegia – 11 (M)
- Olanda – 5 (4 M + 1 F)
- RDG – 5 (1 M + 4 F)
- Germania – 4 (F)
- URSS – 4 (F)
- Suedia – 4 (M)
- SUA – 3 (M)
- Austria – 2 (M)
- Franţa – 1 (M)
- Japonia – 1 (M)
- Finlanda – 1 (F)
Precizare:
Ziarul Cotidianul își propune să găzduiască informații și puncte de vedere diverse și contradictorii. Publicația roagă cititorii să evite atacurile la persoană, vulgaritățile, atitudinile extremiste, antisemite, rasiste sau discriminatorii. De asemenea, invită cititorii să comenteze subiectele articolelor sau să se exprime doar pe seama aspectelor importante din viața lor si a societății, folosind un limbaj îngrijit, într-un spațiu de o dimensiune rezonabilă. Am fi de-a dreptul bucuroși ca unii comentatori să semneze cu numele lor sau cu pseudonime decente. Pentru acuratețea spațiului afectat, redacția va modera comentariile, renunțînd la cele pe care le consideră nepotrivite.