SONDAJ Antisemitismul, în creștere. 40% dintre români cred că evreii „acționează pentru destabilizarea societății în care trăiesc”

Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel” a lansat raportul anual în care monitorizează evoluția antisemitismului în societatea românească. În cadrul acestui raport, intitulat „Bulgărele antisemitismului nu s-a oprit din rostogolire…”, institutul a făcut și un sondaj care arată o creștere a opiniilor antisemite din societate.

„În perioada mai 2025 – aprilie 2026, se remarcă o extindere în spațiul public a mesajelor și atitudinilor antisemite, negaționiste sau care promovează cultul persoanelor condamnate pentru crime de război sau al unor importanți lideri ai Mișcării Legionare. Îndeosebi în mediul online, pe rețelele sociale sau platformele video, au circulat narațiuni antisemite clasice și teorii conspiraționiste adaptate la diferite contexte locale sau globale, amplificate de conturi cu zeci sau sute de mii de urmăritori.

În același timp, reacția autorităților publice este mai vizibilă, atât la nivelul intervențiilor privind conținutul online, cât și al investigațiilor și al finalizării anchetelor judiciare, deși este dificil de evaluat impactul real în termenii combaterii acestor fenomene.

Apare ca rezonabilă ipoteza că rostogolirea neîngrădită în spațiul virtual a unor astfel de mesaje contribuie la percepția negativă a populației asupra istoriei recente a evreilor din România, precum și la dinamica relațiilor dintre majoritatea etnică și evrei de astăzi”, susține raportul Institutului Elle Wiesel.

La finalul anului 2025, 40% dintre români, cu 18% mai mulți decât cu patru ani în urmă, au ajuns să creadă că evreii „acționează pentru destabilizarea societății în care trăiesc”, explică Institutul.

„Tendințe îngrijorătoare”

Totodată, 35% dintre români au susținut în cadrul sondajului că ar trebui limitat numeric accesul evreilor în anumite profesii. Tot 35% dintre români cred că evreii ar trebui să meargă să trăiască în altă țară. 56% dintre respondenți au fost de acord că evreii își urmăresc doar interesele proprii.

„Și memoria victimelor Holocaustului este afectată semnificativ de amplificarea antisemitismului, procentul celor care consideră că aceasta trebuie păstrată fiind în scădere cu 8% față de anul 2021. În paralel, mai mulți români decât în anii precedenți cred că evreii se folosesc de Holocaust ca să șantajeze România (30% dintre respondenți, față de 24% în 2021), și 39% dintre ei cred că o fac pentru interese proprii”, se mai arată în raportul Institutului.

81% dintre respondenți sunt însă de acord că evreii au dat multe personalități în domenii științifice, culturale sau medicale. 71% dintre respondenți cred că evreii au relații bune cu restul populației și 70% susțin că minoritatea evreiască este una importantă.

Sondajul de opinie „a relevat câteva tendințe îngrijorătoare privind percepția relației majoritate-minoritate etnică, imaginea lui Ion Antonescu, cunoașterea istoriei Holocaustului”, susțin cei de la Institutul Elle Wiesel.

Sondajul de opinie a fost realizat de Social Monitor pentru Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, în perioada 1-15 noiembrie 2025, pe un eșantion de 1004 persoane.

Manifestările antisemitismului în spațiul public

Institutul a dat și mai multe exemple prin care s-a manifestat antisemitismul în ultimul an. Aceștia susțin că în spațiul public au fost răspândite astfel de mesaje inclusiv de actori politici.

„În spațiul public a continuat afișarea sau răspândirea sub diferite forme a mesajelor antisemite sau pro-legionare, fie în cadrul unor proteste ale partidelor dreptei radicale (n.r. un steag cu fața lui Zelea Codreanu, purtat în grupul susținătorilor SOS România la Alba Iulia), la unele comemorări anticomuniste, prin evenimente sau creații cu caracter artistic sau cultural, prin distribuirea de stickere sau realizarea de graffiti-uri ori prin comercializarea de însemne legionare prin librării, magazine online sau case de discuri.

Este un semnal de alarmă tendința recentă de înmulțire și promovare a artiștilor care adoptă un gen muzical asociat ideologiei neonaziste, precum și intenția organizării unui astfel de festival internațional în România. Deși există prevederi legislative clare care interzic propaganda nazistă, remarcăm că se practică online comercializarea de muzică și îmbrăcăminte asociate black metal-ului neonazist.

Și în ceea ce privește manifestările publice din zona sportului, remarcăm o creștere substanțială a mesajelor antisemite, rasiste, xenofobe, pro-legionare, fie pe stadioane, fie online, fie în acțiunile realizate de ultrașii de extremă dreapta. De asemenea, se înmulțesc grupurile de tineri care practică sporturi de contact de tip MMA sau antrenamente fizice în tandem cu promovarea de mesaje antisemite, neofasciste și care susțin supremația albilor. Această tendință nu este specifică spațiului românesc, fiind în creștere a popularității în multe societăți occidentale, situație care face fenomenul și mai îngrijorător”, explică Institutul Elle Wiesel.

Despre Legea „Vexler”

Institutul Elle Wiesel a vorbit în cadrul raportului și despre reacțiile publice și politice la adresa Legii supranumită Vexler, după inițiatorul său, reprezentantul evreilor în Parlament, Silviu Vexler. Legea stabilește pedepse mai aspre pentru fapte de apologie a figurilor genocidare, dar și pentru manifestări antisemite.

„Un val considerabil de ură a fost pus în mișcare, prin intermediul diferitelor organizații, grupări, politicieni, partide politice, jurnaliști sau persoane publice, în contextul dezbaterilor și al adoptării Legii nr. 241/2025 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 31/2002 și a Legii nr. 157/2018 privind unele măsuri pentru prevenirea şi combaterea antisemitismului, inițiată de Silviu Vexler.

În locul unei dezbateri legislative, multe dintre aceste reacții publice au personalizat inițiativa legislativă, transformându-se în atacuri cu substrat antisemit, instigări la ură, discriminare și violență sau amenințări cu moartea. Astfel de instigări personalizate au continuat și după adoptarea legii inclusiv în cadrul unor campanii politice precum campania „Stop Vexler” inițiată de Claudiu Târziu și partidul său, ACT. Subliniem că legea a fost votată de marea majoritate a parlamentarilor, ea este expresia voinței democratice.

În contextul dezbaterilor din timpul procedurilor legislative au apărut numeroase poziționări din zona extremei drepte care au vizat minimalizarea sau reabilitarea unor figuri istorice cu trecut fascist sau condamnate pentru crime de război, cum este cazul lui Radu Gyr, Mircea Vulcănescu, Corneliu Zelea Codreanu sau Octavian Goga.

La aceste eforturi de reabilitare, care contrastează adesea în mod voit cu spiritul și litera prevederilor legale, au contribuit atât politicieni din Parlamentul României, cât și unii intelectuali cu statut public (n.r. raportul dă ca exemplu declarații ale lui Ioan Aurel Pop), care au răspândit informații istorice trunchiate, susținând unele dezinformări frecvent circulate în sferele extremei drepte”, susține Institutul.

Institutul vorbește și despre mișcările de solidaritate cu Palestina

Institutul Elle Wiesel a prezentat în raportul extins și mai multe mesaje sau discursuri ale unor activiști în mișcări de solidaritate cu Palestina, în contextul conflictului din Fâșia Gaza. Institutul s-a concetrat pe comparațiile dintre ce se întâmplă în Gaza și Holocaust făcute de anumiți susținători ai cauzei palestiniene.

„Pe 5 octombrie 2025 în cadrul unui protest în București, realizatorul de radio Marius Vintilă a susținut un discurs în care folosește memoria Holocaustului în scop politic, cu efect de minimalizare, susținând că israelienii ar comite împotriva palestinienilor un genocid chiar mai atroce decât Holocaustul comis de naziști împotriva evreilor”, au dat ca exemplu cei de la Institutul Elle Wiesel.

Institutul a mai dat de exemplu și postările de pe contul de Instagram al unei activiste. „Actrița Mihaela Drăgan a avut câteva postări Instagram (Story) sau Facebook unde își exprima simpatia pentru Hamas, susținea că televiziunile sunt „vândute sioniștilor” și că nu ar fi existat violuri în atacul terorist al Hamas din 7 Octombrie 2023 și ar fi doar „propagandă sionistă”, sau că majoritatea ostaticilor israelieni eliberați sunt soldați ai forțelor armate israeliene, referindu-se la statul Israel drept „jegul de apartheid”.”, susține Institutul Elle Wiesel.

Replica activiștilor: Antisionismul e diferit de antisemitism

Aceste fragmente din raport au dus la un răspuns din partea mișcărilor de activiști pro-Palestina. PS.CJ a lansat un mesaj de solidarizare cu activiștii prezentați în raport. În acest mesaj, activiștii susțin că antisionismul este diferit de antisemitism. Activiștii dau exemple de grupări de acțiune evreiești care se opun acțiunilor statului Israel, precum Jewish Voice for Peace.

„Condamnăm tentativa Institutului „Elie Wiesel” de a-i stigmatiza pe Mihaela Drăgan, Marius Vintilă și colectivul Solidaritate România-Palestina, prin asocierea activismului lor cu antisemitismul și cu figuri asociate extremei drepte, în cel mai recent publicat raport al său de monitorizare pentru 2025-2026.

Exemplele invocate, care stau la baza acuzațiilor, vizează de fapt sionismul, statul Israel, armata israeliană, apartheidul și distrugerea Gazei și nu evreii ca popor sau iudaismul ca religie. Anumite formulări sau analogii pot fi discutate critic, dar echivalarea lor cu antisemitismul este o acuzație defăimătoare, menită să discrediteze mișcarea de solidaritate cu Palestina.

Antisionismul înseamnă opoziția față de o ideologie și față de un proiect politic”, se arată într-un răspuns publicat pe rețelele sociale de PS.CJ.